De la carne la canalizare – moldovenii plătesc tot mai mult pentru traiul de zi cu zi

Biroul Național de Statistică anunță că prețurile medii de consum au crescut cu 8,2% în luna iunie 2025 comparativ cu iunie 2024. În doar o lună, comparativ cu mai 2025, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 0,2%, iar față de decembrie 2024 – cu 5,1%.

Cea mai mare povară asupra bugetelor familiilor a venit din partea serviciilor prestate populației, care s-au scumpit cu 14,6% într-un singur an. Printre cele mai mari majorări s-au înregistrat la serviciile de transport de pasageri (+4,6% față de luna precedentă), inclusiv transportul aerian (+17,5%), serviciile de canalizare (+4,2%) și apă potabilă (+4%).

De asemenea, produsele alimentare s-au scumpit cu 10% față de iunie 2024. Dacă în iunie față de mai s-a înregistrat o ieftinire de 0,3% per total, aceasta este cauzată exclusiv de scăderi sezoniere ale prețurilor la legume (-10,2%) și zahăr (-1,5%). În schimb, fructele s-au scumpit cu 5,6%, iar carnea și produsele din carne cu 0,6%.

În rândul bunurilor nealimentare, prețurile au crescut în iunie cu 0,3% față de luna precedentă. Cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la motorină (+3,7%), benzină (+2,4%), materiale de construcții (+0,7%) și îmbrăcăminte (+0,3%).

Cumulat, de la începutul anului, prețurile la servicii au crescut cu 9,3%, cele la produsele alimentare cu 6,2%, iar mărfurile nealimentare cu 1,1%.

Creșterile de prețuri afectează în special familiile cu venituri mici și medii, pentru care mâncarea și serviciile comunale reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor lunare. Rata inflației se menține ridicată în ciuda unor evoluții sezoniere favorabile și trage un semnal de alarmă privind volatilitatea prețurilor și capacitatea reală a autorităților de a tempera scumpirile.

Banca Națională a Moldovei a anticipat o inversare a traiectoriei inflației începând cu trimestrul II al anului 2025, urmată de o tendință descendentă moderată pe parcursul perioadei de prognoză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat