Top 10 datornici „mănâncă” cât tot Ministerul de Interne: Fiscul neputincios în fața fraudelor cu protecție

15 Iul. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un val de restanțe fiscale, potrivit unei analize recente realizate de Expert-Grup. Arieratele la Bugetul Public Național au depășit 11,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,6% din PIB pentru 2024 și 17% din veniturile fiscale ale statului – o pondere alarmantă care pune presiune asupra stabilității economice.

În spatele acestor cifre se ascund probleme cronice: peste 8,2 miliarde de lei reprezintă datorii ale unor companii aflate în insolvabilitate, faliment sau lichidare, unele dintre ele implicate în scheme de evaziune fiscală, fraude bancare și spălare de bani, inclusiv în dosarele „furtul miliardului” și „laundromatul rusesc”.

Potrivit raportului, primii 10 mari datornici înscriși în „lista neagră” a Serviciului Fiscal de Stat cumulează 3,2 miliarde lei, o sumă comparabilă cu bugetul tuturor subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai mare debitor este un SRL cu capital străin care are restanțe de 640 milioane lei și care figurează în investigații jurnalistice privind spălarea banilor.

Problema este accentuată de ineficiența sistemică: lipsa unor acțiuni ferme din partea autorităților fiscale și judiciare, coabitarea dubioasă dintre datornici și factori decidenți din sistem, precum și goluri legislative care permit tergiversarea procedurilor de executare silită. Uneori, instanțele dispun inițierea procedurii simplificate de faliment, blocând orice tentativă de recuperare a datoriilor.

Analiza evidențiază și faptul că restanțele sunt „umflate” artificial prin penalități disproporționate: în unele cazuri, contribuabili cu datorii de bază de câteva sute de lei ajung să aibă restanțe totale de milioane din cauza penalităților aplicate de Fisc.

Deși Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi cunosc problema, măsurile de corectare sunt lente sau blocate politic. Eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a restricțiilor privind executarea silită a datoriilor fiscale pentru firmele aflate în dizolvare ar putea accelera lichidarea acestora, dar pune sub semnul întrebării recuperarea reală a restanțelor.

În concluzie, Expert-Grup avertizează că acest deficit fiscal latent riscă să devină o bombă cu ceas pentru bugetul public, într-un context în care Moldova se confruntă deja cu deficite gemene – bugetar și comercial – în creștere. Fără o reformă profundă a legislației și o voință politică reală de a lupta cu marii datornici, gaura fiscală riscă să se adâncească și mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.