Bani în loc de breaking news! Un fost mogul media mizează pe venituri lunare de 100 de mii de euro din microfinanțare

Platforma fintech Fagura, compania de microfinanțere controlată de Tudor Darie, fostul proprietar al mai multor afaceri media online, care facilitează împrumuturile și investițiile pentru antreprenori din România și Republica Moldova, a raportat o creștere accelerată în prima jumătate a anului 2025, dublându-și veniturile lunare recurente și stabilind recorduri succesive în volumul de investiții intermediate.

Potrivit fondatorului și CEO-ului Tudor Darie, citat de ZF, Fagura a atins în luna iunie venituri recurente de peste 42.000 de euro, comparativ cu aproximativ 20.000 de euro la începutul anului. În același timp, în luna iunie, platforma a intermediat aproape 650.000 de euro către IMM-uri, după un record anterior de 600.000 de euro în mai. Compania vizează pragul de 1 milion de euro investiții intermediate lunar până la sfârșitul anului.

Pe fondul acestei evoluții, Fagura se pregătește să lanseze în septembrie o nouă rundă de finanțare, estimată la 3–4 milioane de euro. Aproximativ 2 milioane ar urma să provină din fonduri noi („fresh money”), iar restul din capitalul deja atras prin „convertible notes” în 2024.

Motorul expansiunii rapide este integrarea tehnologiei avansate, în special a inteligenței artificiale. Fagura a lansat instrumente AI precum un asistent juridic („Legal AI”), un sistem de scoring bazat pe prezența online a firmelor și un widget AI dezvoltat în parteneriat cu Mastercard Strive, care va evalua în timp real eligibilitatea pentru finanțare a antreprenorilor din diverse sectoare.

Printre noutăți se numără și produsul Fagura Prime, destinat investitorilor sofisticați care doresc să investească sume mai mari de 10.000 de euro cu un randament anual fix de 8,5% în euro. Produsul este testat în Republica Moldova și va fi lansat curând și în România.

Tudor Darie, fost consilier pe IT al prim-ministrului din Republica Moldova, a subliniat și oportunitatea de digitalizare din România, criticând poziția slabă a țării în clasamentul european DESI. „Suntem pe ultimul loc în UE la digitalizarea serviciilor publice. România are nevoie de viziune, voință politică și o infrastructură digitală unificată,” a declarat acesta.

Tudor Darie a fost implicat în mai multe proiecte media ca Agora, UNIMEDIA și Privesc.EU, dar și în domeniul publicității online ADCENTER sau e-commerce – ZAP.md.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#darie #Fagura #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).