Lege cu dinți împotriva abuzurilor financiare! Furnizorii, puși la colț

Parlamentul a adoptat recent, în lectură finală, un proiect de lege care întărește drepturile consumatorilor de servicii financiare și sporește responsabilitatea furnizorilor din acest sector. Actul normativ marchează începutul procesului de modernizare a cadrului legal, în perspectiva armonizării cu legislația Uniunii Europene.

Conform noilor reglementări, colectarea datoriilor aferente contractelor de credit de consum va intra sub supravegherea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), care va controla respectarea limitelor privind dobânda, comisioanele și costul total al creditului, acesta neputând depăși suma debursată.

CNPF va monitoriza și activitatea intermediarilor – inclusiv brokeri și agenți de credite – pentru a combate practicile comerciale incorecte și abuzurile în procesul de vânzare a bunurilor în rate. Totodată, beneficiarii de credite de la Asociațiile de Economii și Împrumut vor beneficia de același regim de protecție ca ceilalți consumatori financiari, iar fidejusorii vor fi acoperiți de Legea privind contractele de credit de consum, la fel ca debitorii principali.

Noua lege introduce și obligația creditorilor de a adopta politici interne privind restructurarea datoriilor pentru debitorii aflați în dificultate, măsură ce va consolida protecția în perioade de criză economică. În plus, sunt clarificate aspecte legate de aplicarea dobânzii de întârziere și este impusă obligativitatea includerii graficului de rambursare în informația precontractuală.

O modificare importantă vizează calcularea perioadei de trei ani pentru reparația cu piese originale a vehiculelor asigurate, care va începe de la data primei înmatriculări, nu de la anul fabricației. Aceasta corectează o practică defavorabilă pentru posesorii de mașini înmatriculate cu întârziere.

Pentru contractele de asigurare, furnizorii vor fi obligați să analizeze necesitățile fiecărui consumator și să ofere documente de informare înainte de semnare. În plus, constatarea amiabilă va putea fi completată și în format electronic, facilitând procedura în caz de accident.

Pentru produsele financiare combinate, cum ar fi vânzările în rate cu polițe de asigurare incluse, consumatorii vor primi informații separate pentru fiecare componentă și vor avea posibilitatea de a le achiziționa distinct. Publicitatea la aceste servicii va fi supusă unor reglementări mai stricte pentru a preveni inducerea în eroare.

Legea prevede și o procedură standard de soluționare a reclamațiilor la nivelul furnizorilor, cu termen de răspuns de maximum 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul nu este satisfăcător, consumatorii pot sesiza CNPF sau instanțele de judecată.

Pentru creșterea eficienței controlului, CNPF va avea dreptul să efectueze „cumpărături de control” – metode anonime de testare a conformității furnizorilor, utile în depistarea neregulilor ascunse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microfinanțare #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).