Un milion pentru experiență! Radu Marian justifică numirea lui Alaiba la BNM

17 Iul. 2025, 12:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Iul. 2025, 12:47 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul PAS, Radu Marian, a comentat numirea fostului ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) cu salariul de 1,2 milioane de lei, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive. El susține că decizia este justificată prin experiența economică și salarială a instituției.

„Am considerat că are experiența necesară să vină în această funcție. Salariile și plățile de la BNM, CNPF și ANRE sunt mari, dar aceste instituții nu sunt finanțate de la bugetul de stat. Ele își generează propriile venituri”, a declarat Radu Marian, răspunzând criticilor legate de remunerația de peste un milion de lei anual pe care o presupune această funcție.

Întrebat dacă numirea lui Alaiba, în plină campanie electorală, este oportună, deputatul a adăugat: „Noi considerăm că din experiența economică și financiară pe care o are, el a avut o contribuție reală la dezvoltarea economică și am considerat că este o alegere bună”.

Dumitru Alaiba i-a luat locul lui Dumitru Ursu, al cărui mandat în Consiliul de Supraveghere al BNM a expirat încă din 2023. Alaiba a fost deputat între 2019 și 2022 și a condus Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe. Ulterior, în perioada iulie 2021 – iulie 2024, a ocupat funcția de ministru al Economiei. În perioada mandatului său, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de 0,1% în 2024.

Potrivit CV-ului, Alaiba este licențiat în finanțe și deține un master în „International Project Management” obținut în 2005 la Universitatea de Științe Aplicate din Rovaniemi, Finlanda.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.