China ridică „monstrul hidroelectric”! Cel mai mare baraj din lume prinde viață pe Platoul Tibetan

21 Iul. 2025, 10:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Iul. 2025, 10:48 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul chinez Li Qiang a anunțat demararea construcției celui mai ambițios proiect hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, în zona inferioară a râului Yarlung Zangbo. Proiectul, estimat la peste 170 de miliarde de dolari, va include cinci centrale în cascadă, cu o capacitate totală de producție de 300 de miliarde de kilowați-oră anual — echivalentul consumului de energie al Regatului Unit într-un an, notează Reuters.

Barajul este considerat cel mai amplu proiect al Chinei de la celebrul baraj de la Trei Defilee și va fi realizat într-un sector unde râul cade 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, oferind un potențial hidroelectric enorm. Proiectul va fi operat de nou-înființata companie de stat China Yajiang Group, iar punerea în funcțiune este estimată pentru anii 2030.

Anunțul a fost întâmpinat cu entuziasm de piețele chineze: indicele CSI Construction & Engineering a crescut cu 4%, iar acțiunile mai multor companii din sectorul construcțiilor și materialelor au atins limitele zilnice de creștere, în special Power Construction Corporation of China, Arcplus Group, Hunan Wuxin Tunnel Equipment, precum și producători de ciment și explozibili industriali din Tibet.

Autoritățile de la Beijing susțin că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din alte regiuni ale Chinei, fără a afecta semnificativ mediul sau debitul râului în aval. Totuși, proiectul a atras critici internaționale și îngrijorări din partea Indiei și Bangladeshului, care se tem de impactul asupra milioanelor de oameni care depind de cursul Brahmaputrei, în care se transformă Yarlung Zangbo odată ce părăsește Tibetul.

ONG-urile de mediu avertizează că barajul va afecta ireversibil ecosistemele fragile ale Platoului Tibetan, una dintre cele mai bogate regiuni în biodiversitate. În plus, amplasarea într-o zonă cu activitate seismică intensă stârnește neliniști legate de siguranța construcției.

Pema Khandu, ministrul-șef al statului indian Arunachal Pradesh, a declarat că barajul, aflat la doar 50 km de graniță, ar putea reduce cu până la 80% debitul râului în regiune și ar putea provoca inundații în statele Arunachal și Assam.

Premierul chinez a numit construcția „un proiect al secolului” și a subliniat necesitatea unei „conservări ecologice stricte” pentru a preveni daunele de mediu. Investitorii au interpretat lansarea barajului ca parte a unui nou pachet de stimulente economice, menite să contracareze încetinirea creșterii economice.

Deși China nu a oferit estimări privind numărul de locuri de muncă ce vor fi create, presa de stat a menționat că barajul Trei Defilee a generat aproape un milion de locuri de muncă — în timp ce a forțat strămutarea unui număr similar de persoane. Autoritățile nu au precizat încă dacă proiectul de pe Yarlung Zangbo va duce la relocări masive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.