Optimism cu gust de criză! Antreprenorii speră în vânzări mai mari, dar sunt sufocați de lipsa cererii

Managerii companiilor din Republica Moldova estimează o evoluție pozitivă a activității economice pentru trimestrul III 2025, arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică în urma unei anchete de conjunctură. Potrivit sondajului, se anticipează o creștere moderată a activității economice și a veniturilor din vânzări, în special în domeniile industriei prelucrătoare și construcțiilor, în paralel cu o relativă stabilitate a numărului de salariați și o ușoară creștere a prețurilor.

În industrie, managerii prognozează o creștere a situației economice și a veniturilor din vânzări (ambele cu sold conjunctural de +18%), o creștere moderată a prețurilor produselor industriale (+8%) și o relativă stabilitate a angajărilor (+4%). Sectorul construcțiilor este marcat de așteptări similare: creștere a activității economice (+18%), a veniturilor din vânzări (+20%), a prețurilor lucrărilor (+10%) și o stabilitate relativă a forței de muncă (+5%).

În comerțul cu amănuntul și în sectorul serviciilor, se estimează o creștere moderată a situației economice (+14%) și a veniturilor (+13%), precum și o ușoară creștere a prețurilor de vânzare (+7%), în timp ce numărul salariaților rămâne nemodificat (sold conjunctural 0%).

În funcție de dimensiunea întreprinderilor, cele mai mari așteptări pozitive le au întreprinderile mici, unde managerii indică un sold conjunctural de +24% privind activitatea economică, +13% la venituri și +4% la numărul de salariați. Întreprinderile mari (250+ angajați) prognozează o creștere moderată a activității (+15%), a veniturilor (+10%) și a angajărilor (+6%), iar cele mijlocii estimează o evoluție pozitivă a activității (+16%) și a vânzărilor (+17%), dar cu o ușoară scădere a angajărilor (−2%). Întreprinderile micro (sub 9 salariați) se așteaptă la o creștere moderată a tuturor indicatorilor: +11% la activitate economică, +14% la venituri și +8% la prețuri, cu o stabilitate aproape totală a numărului de angajați (+1%).

În același timp, în trimestrul II 2025, 52,5% dintre respondenți au declarat că s-au confruntat cu limitări în desfășurarea activității economice. Cea mai frecvent raportată problemă a fost cererea insuficientă pe piață (31,5%), urmată de dificultăți financiare (23,2%), lipsa forței de muncă calificată (21,1%), consecințele indirecte ale războiului din Ucraina (11,6%) și lipsa spațiului sau a echipamentelor necesare (3,9%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #economie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.