Petrolul azer „se murdărit” după conflictul Aliyev–Putin: Substanțe toxice, descoperite în livrări

Tensiunile politice dintre Azerbaidjan și Rusia par să aibă ecouri și în sectorul energetic. La doar două zile după ce președintele Ilham Aliyev a exprimat public sprijinul pentru Ucraina, îndemnând Kievul „să nu accepte ocupația”, în mai multe loturi de petrol exportat din Azerbaidjan au fost depistate substanțe chimice periculoase, cunoscute sub denumirea de compuși organici de clor (HOC).

Potrivit unor surse citate de Reuters, contaminarea a fost descoperită în petrolul Azeri BTC, transportat prin conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC) către terminalul turcesc Ceyhan, cu o capacitate de 575.000 barili pe zi. Prezența HOC-urilor în concentrații ridicate poate duce la deteriorarea gravă a echipamentelor din rafinării, provocând disfuncționalități și daune costisitoare.

Contaminarea a dus deja la întârzieri în livrările de petrol, confirmate de compania BP, operatorul conductei BTC, care a anunțat că a identificat și izolat rezervoarele afectate și a demarat o anchetă internă. La rândul său, compania italiană Eni a raportat că petrolul contaminat ar fi ajuns la una dintre rafinăriile sale.

Compania de stat SOCAR azeră susține că problema a fost remediată rapid, iar firma BTC Co. a început verificări extinse la toate punctele de pe traseul conductei. Surse din industria petrolieră azeră citate de publicația Haqqin au explicat că HOC-urile sunt folosite pentru curățarea conductelor și pentru intensificarea extracției din zăcămintele mature, dar devin periculoase în timpul procesării.

Incidentul amintește de scandalul major din 2019, când 5 milioane de tone de petrol rusesc contaminate cu HOC-uri au fost pompate prin conducta Drujba către Europa, ceea ce a dus la oprirea și inversarea fluxului pentru a retrage țițeiul afectat — o criză care a durat peste două luni.

Deși oficialii azeri minimalizează gravitatea incidentului, subliniind că nivelul de contaminare a fost „mic”, unele surse nu exclud ca substanțele toxice să fi provenit din Kazahstan, care utilizează aceeași conductă BTC pentru exporturile sale de petrol.

Contextul politic tensionat – inclusiv incidentul cu avionul AZAL deasupra Groznîi și arestarea membrilor diasporei azere în Rusia – alimentează suspiciuni că problemele tehnice din sectorul energetic ar putea avea și o dimensiune geopolitică subtilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliev #petrol #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează asupra intensificării presiunilor inflaționiste și și-a revizuit în sens ascendent evaluarea riscurilor pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027. Inflația anuală a ajuns în august la 6,96% și a depășit limita superioară a coridorului țintit de banca centrală.

Potrivit BNM, inflația a accelerat cu 0,62 puncte procentuale față de luna iulie și s-a plasat peste intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor din august a fost mai redusă decât anticipase BNM în Raportul asupra inflației publicat în aceeași lună. Explicația ține în principal de prețurile reglementate, după ce ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată.

Riscurile pentru perioada următoare se amplifică însă. BNM arată că presiunile vin atât din exterior, prin creșterea prețurilor la energie, produse alimentare și materii prime, cât și din interiorul economiei, unde consumul este susținut de majorarea veniturilor disponibile ale populației.

Banca centrală estimează acum riscuri mai mici pentru inflație în trimestrul III 2026 față de prognoza din august, dar o deteriorare a perspectivelor în trimestrul IV și în prima jumătate a anului 2027.

Unul dintre principalele pericole vine din sectorul energetic. De la începutul lunii septembrie, potrivit BNM, prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale Dutch TTF au continuat să crească, pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran. Volatilitatea piețelor energetice amplifică riscul ca scumpirile externe să fie transmise ulterior în prețurile din Republica Moldova.

Presiuni suplimentare pot veni și din zona alimentelor. Episoadele de temperaturi extreme din Europa, problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz și riscurile asociate fenomenului El Niño au determinat revizuirea în sus a ipotezelor privind evoluția prețurilor alimentare internaționale.

În același timp, cererea internă rămâne puternică. Fondul de salarizare a crescut cu 12% în termeni nominali în trimestrul II, iar transferurile de bani către persoanele fizice au avansat cu 20,88% în iulie față de aceeași lună din 2025. Comerțul cu amănuntul a crescut, la rândul său, cu 15,7% în primele șapte luni ale anului.

BNM avertizează că traiectoria inflației rămâne dependentă și de momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate, inclusiv cele din sectorul energetic, dar și de recolta agricolă din anul viitor, consum, remiteri, investiții, finanțarea externă și politica fiscală.

Pentru a reduce presiunile asupra prețurilor și a readuce inflația către ținta de 5%, BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală spune că măsura urmărește inclusiv stimularea economisirii în detrimentul consumului și limitarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă.

În precedentul Raport asupra inflației, BNM spunea că valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognoza că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.

#rata #inflație #BNM