Economia Moldovei – o ruină mascată cu PR. O fostă angajată a unui gigant petrolier trage semnalul de alarmă

Mariana Durleșteanu, fost ministru de Finanțe și ex consilier al gigantului petrolier KazMunayGas a făcut o analiză a guvernării PAS din perspectiva economică. Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu trece în revistă promisiunile și realizările economice ale guvernului, concluzionând că Moldova a ratat o oportunitate istorică de dezvoltare și consolidare economică.

Potrivit fostei ministre, guvernarea PAS a mizat excesiv pe credite și granturi externe, fără să genereze o strategie coerentă pentru agricultură, industrie, IMM-uri sau atragerea investițiilor străine.

„Accentul pus pe consum în detrimentul investițiilor productive a dus la o supraîndatorare periculoasă a țării, iar nota de plată va fi achitată de generațiile viitoare. Moldova trăiește pe datorie, nu pe dezvoltare”, avertizează Durleșteanu. Durleșteanu critică lipsa de reacție a autorităților în fața inflației galopante, care a depășit 30% în 2022. Măsurile guvernamentale au fost, în opinia ei, târzii, limitate și dezechilibrate, lăsând populația vulnerabilă fără protecție reală.

„Puterea de cumpărare s-a prăbușit, iar măsurile de sprijin au fost mai degrabă cosmetice. Pensionarii, agricultorii, lucrătorii din sectorul real au fost abandonați în fața valului de scumpiri”, scrie Durleșteanu. Un alt punct nevralgic evidențiat în analiză este gestionarea defectuoasă a crizei energetice, marcată de:

Negocieri netransparente la prețuri record;
Implicarea dubioasă a companiei de stat Energocom în achiziții;
Creșteri bruște de tarife, transferate în totalitate către populație;
Lipsa unei strategii energetice pe termen lung;

„Energia s-a scumpit în timp ce guvernul a rămas captiv într-un labirint de improvizații și PR. Nu s-a gândit la securitate energetică, ci la imagine”, subliniază Durleșteanu.

Fostul ministru acuză guvernarea de neglijarea totală a mediului de afaceri, prin:

Lipsa unor programe de sprijin real pentru IMM-uri;
Lipsa reducerilor fiscale sau a subvențiilor bine țintite;
Controale abuzive și birocrație sufocantă, care au dus la închiderea mai multor afaceri decât la deschiderea unora noi;

„Guvernarea PAS a pus economia pe pilot automat, ignorând antreprenorii, exportatorii și producătorii locali. În lipsa unei strategii economice, Moldova continuă să exporte forță de muncă și să importe dependență economică”, conchide Durleșteanu.

Deși PAS a majorat unele salarii în sectorul public, majorările au fost aplicate inegal și cu impact politic evident. Funcționarii de rang înalt au beneficiat de creșteri substanțiale, în timp ce profesorii și medicii au rămas cu venituri modeste.

„S-a creat un sentiment general de nedreptate: elitele administrative au fost premiate, în timp ce sectoarele-cheie, precum educația și sănătatea, au rămas neglijate”, menționează ea.

Durleșteanu conchide că, în ciuda sprijinului masiv de care a beneficiat, PAS nu a livrat rezultate economice tangibile. „Reformele s-au oprit la nivel declarativ, iar economia a fost tratată cu amatorism și propagandă. În loc să investim în dezvoltare, ne-am afundat în datorii. PAS a ales PR-ul în locul performanței, iar rezultatul este o economie fragilă, polarizată și profund dependentă de bani din afară”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesteanu #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului, la învestirea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, că medicina de familie rămâne fundamentul sistemului medical din Republica Moldova, însă este nevoie de modernizare și ajustare la noile realități.

„Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de sănătate al Republicii Moldova. Toți noi începem de la medicul de familie. Suntem o țară care are un sistem bine pus la punct și un sistem de asigurare printre cele mai bune din lume, dar a trecut timpul — este nevoie de schimbări”, a declarat Emil Ceban.

Afirmațiile ministrului vin în contextul unei creșteri a veniturilor fondurilor de asigurări medicale, dar și a unui deficit tot mai pronunțat în sistemul de finanțare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2025, veniturile totale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 11,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile proprii au ajuns la 7,48 miliarde de lei, cu aproape 14% mai mult decât în 2024, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au scăzut cu 5,8%, până la 3,66 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile și investițiile în domeniul medical au crescut cu 10,4%, atingând 12,65 miliarde de lei.

Astfel, sistemul de asigurări medicale a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei, iar soldurile în conturi la sfârșitul lunii septembrie au constituit 716,4 milioane de lei.