Economia Moldovei – o ruină mascată cu PR. O fostă angajată a unui gigant petrolier trage semnalul de alarmă

28 Iul. 2025, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2025, 17:21 // Actual //  Ursu Victor

Mariana Durleșteanu, fost ministru de Finanțe și ex consilier al gigantului petrolier KazMunayGas a făcut o analiză a guvernării PAS din perspectiva economică. Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu trece în revistă promisiunile și realizările economice ale guvernului, concluzionând că Moldova a ratat o oportunitate istorică de dezvoltare și consolidare economică.

Potrivit fostei ministre, guvernarea PAS a mizat excesiv pe credite și granturi externe, fără să genereze o strategie coerentă pentru agricultură, industrie, IMM-uri sau atragerea investițiilor străine.

„Accentul pus pe consum în detrimentul investițiilor productive a dus la o supraîndatorare periculoasă a țării, iar nota de plată va fi achitată de generațiile viitoare. Moldova trăiește pe datorie, nu pe dezvoltare”, avertizează Durleșteanu. Durleșteanu critică lipsa de reacție a autorităților în fața inflației galopante, care a depășit 30% în 2022. Măsurile guvernamentale au fost, în opinia ei, târzii, limitate și dezechilibrate, lăsând populația vulnerabilă fără protecție reală.

„Puterea de cumpărare s-a prăbușit, iar măsurile de sprijin au fost mai degrabă cosmetice. Pensionarii, agricultorii, lucrătorii din sectorul real au fost abandonați în fața valului de scumpiri”, scrie Durleșteanu. Un alt punct nevralgic evidențiat în analiză este gestionarea defectuoasă a crizei energetice, marcată de:

Negocieri netransparente la prețuri record;
Implicarea dubioasă a companiei de stat Energocom în achiziții;
Creșteri bruște de tarife, transferate în totalitate către populație;
Lipsa unei strategii energetice pe termen lung;

„Energia s-a scumpit în timp ce guvernul a rămas captiv într-un labirint de improvizații și PR. Nu s-a gândit la securitate energetică, ci la imagine”, subliniază Durleșteanu.

Fostul ministru acuză guvernarea de neglijarea totală a mediului de afaceri, prin:

Lipsa unor programe de sprijin real pentru IMM-uri;
Lipsa reducerilor fiscale sau a subvențiilor bine țintite;
Controale abuzive și birocrație sufocantă, care au dus la închiderea mai multor afaceri decât la deschiderea unora noi;

„Guvernarea PAS a pus economia pe pilot automat, ignorând antreprenorii, exportatorii și producătorii locali. În lipsa unei strategii economice, Moldova continuă să exporte forță de muncă și să importe dependență economică”, conchide Durleșteanu.

Deși PAS a majorat unele salarii în sectorul public, majorările au fost aplicate inegal și cu impact politic evident. Funcționarii de rang înalt au beneficiat de creșteri substanțiale, în timp ce profesorii și medicii au rămas cu venituri modeste.

„S-a creat un sentiment general de nedreptate: elitele administrative au fost premiate, în timp ce sectoarele-cheie, precum educația și sănătatea, au rămas neglijate”, menționează ea.

Durleșteanu conchide că, în ciuda sprijinului masiv de care a beneficiat, PAS nu a livrat rezultate economice tangibile. „Reformele s-au oprit la nivel declarativ, iar economia a fost tratată cu amatorism și propagandă. În loc să investim în dezvoltare, ne-am afundat în datorii. PAS a ales PR-ul în locul performanței, iar rezultatul este o economie fragilă, polarizată și profund dependentă de bani din afară”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Nov. 2026, 11:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 11:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat din Republica Moldova au acumulat datorii de 74,57 miliarde de lei, în timp ce valoarea activelor acestora se ridică la 112,7 miliarde de lei. Astfel, obligațiile financiare reprezintă aproximativ 66% din totalul activelor, potrivit datelor prezentate de directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în raportul privind administrarea patrimoniului public pentru anul 2025.

Analiza APP a cuprins 72 de entități economice active, dintre care 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține participații de peste 30% din capitalul social.

Potrivit raportului, activele totale ale acestor companii au ajuns la 112,7 miliarde de lei, în creștere cu 38,56 miliarde de lei față de anul precedent. În același timp, capitalul propriu cumulat a constituit aproximativ 37,79 miliarde de lei, în timp ce datoriile au atins 74,57 miliarde de lei, fiind în creștere comparativ cu 2024.

Raportul dintre datorii și active arată că, pentru fiecare 100 de lei în active deținute de entitățile analizate, aproximativ 66 de lei corespund obligațiilor financiare înregistrate în bilanț. Această proporție nu înseamnă însă că toate datoriile sunt restante sau trebuie achitate imediat, întrucât ele pot include obligații comerciale, împrumuturi și alte datorii cu termene diferite de scadență.

Situația financiară este contrastantă. Deși veniturile din vânzări ale celor 72 de entități au crescut cu 32,8%, până la 68,49 miliarde de lei, iar profitul net cumulat a ajuns la 3,09 miliarde de lei, 18 companii au încheiat anul 2025 pe pierderi.

Printre întreprinderile cu rezultate negative se numără Calea Ferată din Moldova, cu pierderi de aproximativ 90 de milioane de lei, Arena Națională, cu 42 de milioane de lei, CET-Nord, cu 37 de milioane de lei, Metalferos, cu 26,8 milioane de lei, și Editura Universul, cu 25,8 milioane de lei.

În schimb, cele mai mari profituri au fost raportate de Moldovagaz, cu 1,165 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău, cu 712 milioane de lei, și Energocom, cu aproximativ 400 de milioane de lei.

Ion Dodon a atras atenția că majorarea datoriilor impune o monitorizare mai atentă a capacității întreprinderilor de a-și onora obligațiile, a structurii de finanțare și a riscurilor financiare.

Șeful APP consideră necesară evaluarea individuală a companiilor, elaborarea unor planuri de redresare pentru întreprinderile cu pierderi persistente și valorificarea activelor care nu sunt utilizate eficient.

„Statul nu trebuie să fie un proprietar pasiv care doar deține active și constată anual rezultate financiare, uitând de existența acestor active. Statul trebuie să fie proprietar activ și responsabil”, a declarat Ion Dodon.

Raportul mai arată că valoarea bilanțieră a întregului patrimoniu public al Republicii Moldova constituia 178,87 miliarde de lei la începutul anului 2026. Din această sumă, 88,87 miliarde de lei reprezintă proprietatea gestionată de autoritățile centrale, iar aproximativ 90 de miliarde de lei revin patrimoniului administrat de autoritățile locale.