Moldova Business Week 2025: Descoperă oportunitățile economice ale Moldovei la cel mai important forum economic

28 Iul. 2025, 16:12
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
28 Iul. 2025, 16:12 // Slider //  bani.md

Agenția de Investiții din Republica Moldova invită oamenii de afaceri, investitori, asociațiile de business, parteneri guvernamentali și privați la cea de-a zecea ediție a Moldova Business Week – cel mai important forum economic al țării, care se va desfășura în perioada 15 septembrie- 19 septembrie 2025. Evenimentul va reuni, la Chișinău și în alte regiuni ale țării, participanți din mediul de afaceri, instituțional și academic, atât din Republica Moldova, cât și din străinătate.

Desfășurată sub conceptul „Moldova is Open for Business”, această ediție aniversară subliniază deschiderea continuă a țării către cooperare economică internațională. MBW25 reflectă direcția clară a Republicii Moldova spre o economie durabilă, digitală și integrată regional, consolidându-și poziția ca destinație emergentă pentru investiții în Europa.

 

Programul forumului cuprinde sesiuni B2B, paneluri tematice, prezentări de istorii de succes ale investitorilor și exportatorilor, vizite în teritoriu, și focus pe networking.

Accentul acestei ediții va fi pus pe patru piloni strategici:

  • Schema de Ajutor de Stat pentru industrializare – un instrument competitiv pentru atragerea investițiilor în șase sectoare strategice, oferind suport de stat în valoare de până la 60% din volumul investiției;
  • Moldova IT Park – un model de succes în sectorul IT și servicii pentru business, cu un regim fiscal unic de 7%, garantat prin lege până în 2035;
  • Investiții în infrastructură și energie regenerabilă – consolidarea independenței energetice, diversificarea surselor de aprovizionare, integrarea energetică directă cu UE și accelerarea tranziției către energia verde.
  • Poziționarea Moldovei ca platformă logistică și hub de cooperare regională în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei, cu accent pe proiecte de infrastructură, logistică și producerea de materiale de construcții.

 

„Prin această ediție aniversară, Moldova va arăta că este pregătită să joace un rol activ în economia regională. Avem oameni talentați, un cadru fiscal prietenos și o viziune clară de dezvoltare”, a declarat Natalia Bejan, Directorul Agenției de Investiții.

Datele recente susțin acest mesaj. În 2024, 1,3% din automobilele produse la nivel global au inclus componente fabricate în Moldova. Moldova rămâne printre top 20 lideri globali producători și exportatori de mere, caise, prune, vin. Exporturile IT au crescut de peste cinci ori între 2018 și 2024. În același timp, compania britanică William Russell a desemnat Moldova drept cea mai promițătoare destinație din Europa pentru investiții imobiliare în 2025. Agențiile internaționale de rating Fitch și Moody’s au reconfirmat ratingurile de țară cu perspectivă stabilă, reflectând reziliența economică și încrederea investitorilor.

Vă invităm să vă alăturați la Moldova Business Week celor care transformă Moldova într-un hub de inovație și oportunități.

Înregistrările sunt deschise pe site-ul oficial: www.mbw.md.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.