Durleșteanu: Moldova riscă să fie strivită între giganți! Acordul SUA

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, trage un semnal de alarmă cu privire la efectele noilor acorduri comerciale internaționale asupra economiei Republicii Moldova. Potrivit unei analize publicate recent, Acordul Turnberry semnat în iulie 2025 între Statele Unite și Uniunea Europeană ar putea genera un val de perturbări economice pentru țările din regiune, inclusiv pentru Moldova.

Conform prevederilor acordului, importurile europene în SUA vor fi taxate cu 15%, în timp ce UE s-a angajat să achiziționeze resurse energetice americane în valoare de 750 miliarde dolari și să investească 600 miliarde dolari în SUA în următorii trei ani. Durleșteanu subliniază că aceste angajamente riscă să dezechilibreze și mai mult relațiile comerciale internaționale, în special în contextul criticilor formulate de Franța și Irlanda, care denunță caracterul disproporționat al acordului.

Fosta ministră avertizează că aceste schimbări vor avea un impact negativ asupra economiilor europene, în special în industriile auto și metalurgică din Germania, Italia și România. Efectele indirecte nu vor ocoli Moldova, care se confruntă deja cu vulnerabilități structurale. Volatilitatea prețurilor la energie și transport, lipsa clarității în lanțurile de aprovizionare, precum și creșterea tarifelor vamale în UE și SUA vor majora costurile pentru exportatorii moldoveni și vor reduce cererea pentru produsele autohtone. În plus, scumpirea echipamentelor, a îngrășămintelor și a altor inputuri industriale va afecta grav competitivitatea sectorului productiv. Concluzia este dură: deficitul balanței comerciale a Moldovei se va adânci.

Durleșteanu atrage atenția și asupra efectelor directe ale tarifelor unilaterale impuse de SUA pentru produsele moldovenești, în prezent de 31%, care, combinate cu noile bariere comerciale, vor face imposibilă menținerea competitivității pe piața americană. În acest context, ea recomandă Guvernului de la Chișinău să accelereze atragerea de investitori regionali în sectorul industrial și să investească în lanțuri interne de aprovizionare pentru a crește reziliența economică a țării.

Analiza include și celelalte tensiuni comerciale globale care influențează indirect Moldova. Suspendarea temporară a tarifelor vamale dintre SUA și China până pe 12 august ar putea fi urmată de represalii economice din partea Beijingului, inclusiv limitarea exporturilor de minerale strategice. Totodată, relațiile comerciale dintre China și UE se tensionează pe fondul unui deficit comercial în creștere și al acuzațiilor privind subvenționarea masivă a exporturilor chineze. UE a răspuns cu tarife suplimentare pentru vehicule electrice, oțel și echipamente medicale.

Pe fondul acestor tensiuni, Durleșteanu concluzionează că economia globală se îndreaptă spre o regionalizare accentuată, iar volatilitatea și incertitudinea vor continua. Moldova trebuie să-și alinieze politicile economice la cele ale Uniunii Europene, să-și diversifice exporturile și să-și definească clar prioritățile strategice pentru a rezista presiunii generate de noile realități comerciale internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesteanu #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati