Lukașenko cere economie de război pentru a evita colapsul: „Nu mai e timp de metode clasice”

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că țara sa trebuie să treacă la o „mobilizare militară” a economiei chiar și în timp de pace, invocând presiunile crescânde asupra stabilității economice globale. În cadrul unei reuniuni cu șefii misiunilor diplomatice belaruse, liderul de la Minsk a subliniat că „trăim într-un timp de pace foarte dificil, în care este necesară o mobilizare militară. Avem nevoie de metode dure, uneori neconvenționale. Dar economia țării trebuie menținută cu orice preț”.

Lukașenko a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „foarte dificili și tensionați” pentru Belarus, iar exigențele față de instituțiile statului vor crește. El a punctat că nu doar în caz de război e nevoie de mobilizare, ci și în vremuri de pace, economia fiind fundamentul dezvoltării durabile și al bunăstării naționale, scrie agenția de presă de la Minsk, Belta.

Declarația sa vine pe fondul discuțiilor dintre Belarus și Rusia privind acordarea unui nou sprijin financiar. Potrivit ministrului belarus de finanțe, Iuri Seliverstov, Minskul negociază obținerea unor fonduri suplimentare de la Moscova pentru acoperirea deficitului bugetar estimat în acest an la 4,5 miliarde de ruble belaruse (circa 1,6% din PIB), dar și pentru susținerea industriei de rafinare a petrolului și a unor proiecte de investiții.

Tot pe 24 iulie, Lukașenko a reiterat că Belarus se pregătește „pentru orice eventualitate”, inclusiv pentru un posibil conflict militar, deși a afirmat că nu dorește implicarea țării sale într-un război. În septembrie 2024, liderul de la Minsk avertizase că un atac asupra Belarusului ar putea declanșa un conflict global, afirmând că „ar fi preludiul celui de-al Treilea Război Mondial”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ecoonomie #razboi #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.