Exporturile de ulei s-au prăbușit cu 90%! Moldova a trimis semințe, nu valoare

În sezonul 2024/2025, Republica Moldova a exportat un volum record de floarea-soarelui ca materie primă, atingând 558.784 de tone, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Aceasta reprezintă o creștere de 3,7% față de sezonul precedent și de peste două ori mai mult comparativ cu sezonul 2022/2023, când volumul exportat era de 274.417 tone.

Totuși, această creștere masivă nu reflectă un succes comercial, ci mai degrabă o criză structurală profundă în sectorul procesării. Potrivit analizei, problemele din industria de procesare au început să se acutizeze în aprilie 2024, când fabricile locale au început să își piardă capacitatea de prelucrare, ceea ce a forțat redirecționarea producției spre exportul brut de semințe, în detrimentul produselor finite.

Rezultatele acestei reorientări sunt dezastruoase din punct de vedere financiar. În sezonul curent, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbușit la doar 19.214 tone, în scădere cu peste 90% față de sezonul precedent (184.790 tone) și față de 211.215 tone în sezonul 2022/2023. Șrotul de floarea-soarelui, un alt produs derivat important, a cunoscut o cădere similară: doar 15.015 tone exportate, comparativ cu 159.192 tone în 2023/2024 și 186.631 tone în 2022/2023.

Dimensiunea financiară a colapsului este și mai îngrijorătoare. În sezonul 2024/2025, valoarea totală a exporturilor de semințe, ulei și șrot s-a ridicat la 5,99 miliarde lei, cu aproape 1,75 miliarde lei mai puțin față de sezonul trecut. Prin comparație, în sezonul 2021/2022, exporturile din sector cumulau 13,09 miliarde lei, ceea ce înseamnă că în doar trei ani, Moldova a pierdut peste 7 miliarde de lei – echivalentul a 54% din încasările obținute în acea perioadă.

Analiza subliniază faptul că, în ciuda volumului mai mare de materie primă exportată, valoarea adăugată generată intern s-a prăbușit, ceea ce dovedește că dezindustrializarea sectorului de procesare duce la pierderi masive de venituri. Moldova, în loc să exporte produse finite cu marjă ridicată de profit, trimite peste hotare marfă brută, la prețuri mai mici, și pierde controlul asupra lanțului valoric.

Această tendință, dacă nu va fi stopată prin măsuri de susținere a procesării locale, riscă să compromită pe termen lung poziția strategică a Moldovei pe piața regională a produselor agroalimentare și să vulnerabilizeze suplimentar veniturile producătorilor.

#pricesare #ulei #export #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La un an de la lansarea funcționalității MIA – Plăți Instant pentru afaceri, echipa Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a organizat un eveniment dedicat mediului de afaceri pentru a celebra rezultatele obținute, dar și pentru a informa antreprenorii despre toate avantajele si metodele de acceptare plăți adaptate diferitor modele de business.

La acest moment sistemul număra peste 680 mii de utilizatori persoane fizice și peste 7000 de ghișee unde afacerile deja acceptă plăți MIA prin coduri QR, link-uri sau solicitări de plată.

”Ne-am adunat să celebrăm acest succes, să trasăm planurile de dezvoltare de mai departe și să explicăm încă o dată mediului de afaceri care sunt avantajele și toate scenariile de utilizare a acestui sistem”, a spus ALEXANDRA SIDORENCO, șef Direcție Fintech BNM.

”Este o inițiativă foarte frumoasă care demonstrează că, chiar și țările mici, comunitățile financiare mici reușesc să dezvolte produse de calitate care sunt utilizate de clienți”, a punctat omul de afaceri CRISTIAN ONICA.

MIA a devenit extrem de populară în rândul cetățenilor datorită transferurilor simple și accesibile de la persoană la persoană, acum MIA aduce avantaje unice și pentru afacerile din țară, contribuind la diminuarea costurilor și eficientizarea fluxurilor financiare în companii.

Astfel, tot mai multe afaceri au reușit să se conecteze la MIA și să devină parte din ecosistemul de acceptare plăți instant.”Felicităm MIA pentru împlinirea unui an – un an în care businessurile pot primi plăți mult mai rapid și mult mai simplu de la cetățeni. Soluția noastră a fost MIA, care a fost foarte bine adoptată de clienții noștri, iar ei singuri o laudă și continuă să o folosească”, a spus PAVEL NOVAC, om de afaceri.

Sergiu Harea, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a amintit că în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, la concursul Marca Comercială a Anului, acest brand a fost decernat cu Mercurul de Aur ca cel mai important brand, noutatea anului 2024.

La un an de la lansare funcționalității de acceptare plăți prin MIA către entități economice (person to Busienss) s-a anunțat și lansarea plăților către instituții publice (person to Guvernment) prin intermediul platformelor digitale EVO si MPay. Astfel MIA – Plăți Instant devine puntea digitală între persoane, afaceri și instituțiile publice, demonstrând că Moldova face pași concreți către o economie modernă, rapidă și accesibilă.