Exporturile de ulei s-au prăbușit cu 90%! Moldova a trimis semințe, nu valoare

05 Aug. 2025, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2025, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În sezonul 2024/2025, Republica Moldova a exportat un volum record de floarea-soarelui ca materie primă, atingând 558.784 de tone, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Aceasta reprezintă o creștere de 3,7% față de sezonul precedent și de peste două ori mai mult comparativ cu sezonul 2022/2023, când volumul exportat era de 274.417 tone.

Totuși, această creștere masivă nu reflectă un succes comercial, ci mai degrabă o criză structurală profundă în sectorul procesării. Potrivit analizei, problemele din industria de procesare au început să se acutizeze în aprilie 2024, când fabricile locale au început să își piardă capacitatea de prelucrare, ceea ce a forțat redirecționarea producției spre exportul brut de semințe, în detrimentul produselor finite.

Rezultatele acestei reorientări sunt dezastruoase din punct de vedere financiar. În sezonul curent, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbușit la doar 19.214 tone, în scădere cu peste 90% față de sezonul precedent (184.790 tone) și față de 211.215 tone în sezonul 2022/2023. Șrotul de floarea-soarelui, un alt produs derivat important, a cunoscut o cădere similară: doar 15.015 tone exportate, comparativ cu 159.192 tone în 2023/2024 și 186.631 tone în 2022/2023.

Dimensiunea financiară a colapsului este și mai îngrijorătoare. În sezonul 2024/2025, valoarea totală a exporturilor de semințe, ulei și șrot s-a ridicat la 5,99 miliarde lei, cu aproape 1,75 miliarde lei mai puțin față de sezonul trecut. Prin comparație, în sezonul 2021/2022, exporturile din sector cumulau 13,09 miliarde lei, ceea ce înseamnă că în doar trei ani, Moldova a pierdut peste 7 miliarde de lei – echivalentul a 54% din încasările obținute în acea perioadă.

Analiza subliniază faptul că, în ciuda volumului mai mare de materie primă exportată, valoarea adăugată generată intern s-a prăbușit, ceea ce dovedește că dezindustrializarea sectorului de procesare duce la pierderi masive de venituri. Moldova, în loc să exporte produse finite cu marjă ridicată de profit, trimite peste hotare marfă brută, la prețuri mai mici, și pierde controlul asupra lanțului valoric.

Această tendință, dacă nu va fi stopată prin măsuri de susținere a procesării locale, riscă să compromită pe termen lung poziția strategică a Moldovei pe piața regională a produselor agroalimentare și să vulnerabilizeze suplimentar veniturile producătorilor.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.