China forțează mâna SUA: ridicați restricțiile la cipuri pentru inteligență artificială

China solicită Statelor Unite să reducă restricțiile la exportul de cipuri esențiale pentru inteligența artificială, ca parte a unui posibil acord comercial înaintea unei întâlniri între președinții Donald Trump și Xi Jinping, relatează Financial Times, citat de Reuters.

Potrivit sursei, oficialii chinezi au transmis experților din Washington că Beijingul dorește ca administrația Trump să relaxeze controalele privind exportul cipurilor de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), componente-cheie pentru îndeplinirea rapidă a sarcinilor complexe de procesare AI. Aceste cipuri sunt utilizate împreună cu procesoarele grafice destinate AI, în special cele produse de Nvidia, și sunt atent monitorizate de investitori.

China se teme că actualele restricții americane afectează capacitatea companiilor locale, precum Huawei, de a dezvolta propriile cipuri AI. De mai mulți ani, administrațiile SUA limitează exportul de tehnologii avansate către Beijing, pentru a împiedica dezvoltarea capacităților chineze în domeniul inteligenței artificiale și al apărării.

Restricțiile au afectat și capacitatea firmelor americane de a răspunde pe deplin cererii tot mai mari din China — una dintre cele mai mari piețe de semiconductori din lume —, însă vânzările către această țară rămân o sursă importantă de venit pentru producătorii din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#beijing #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețurilor la petrol și oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina au redus exporturile rusești de produse minerale la 110,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie–iunie 2025, arată datele Serviciului Vamal Federal. Pierderea față de aceeași perioadă din 2024 este de 20,3 miliarde de dolari (de la 131,4 miliarde).

Per total, exporturile de bunuri au scăzut mai puțin, de la 208,8 miliarde la 195,5 miliarde de dolari. Vânzările externe de produse alimentare au pierdut 3 miliarde de dolari, însă exporturile de produse chimice, mașini, echipamente și metale au crescut cu aproximativ aceeași sumă, respectiv cu 4,2 miliarde de dolari. Totuși, materiile prime rămân dominante, reprezentând 56,3% din totalul exporturilor, față de 62,9% anul trecut.

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina din 1 ianuarie, iar prețurile petrolului s-au prăbușit în aprilie după ce președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un război comercial. Dacă în ianuarie 2025 petrolul Urals se vindea în medie cu 67,7 dolari/baril, în iunie prețul coborâse la 59,8 dolari.

Banca Centrală a Rusiei prognozează că efectele tarifelor și presiunilor internaționale vor menține prețurile petrolului în 2025–2026 sub nivelul din 2024 și sub media din 2019–2021, urmând o stabilizare abia ulterior. În aceste condiții, estimarea pentru exporturile anuale a fost redusă la 410 miliarde de dolari, față de 433 miliarde anul trecut.

Importurile au crescut ușor, la 131,6 miliarde de dolari, în special datorită majorării achizițiilor de produse alimentare (+15%, la 20,6 miliarde) și produse chimice (26,7 miliarde), în timp ce importul de mașini și echipamente – principala categorie – a scăzut cu 3,2 miliarde, la 63 miliarde.

Scăderea exporturilor și stabilitatea importurilor au redus excedentul comercial la 63,9 miliarde de dolari. Deși rubla s-a apreciat temporar datorită reducerii ieșirilor de capital și speranțelor privind sfârșitul războiului, analiștii anticipează o depreciere până la 90–95 ruble/dolar la final de an.

Prăbușirea veniturilor din export și întărirea rublei au afectat puternic bugetul. În mai, guvernul a revizuit în scădere estimarea medie a prețului petrolului Urals la 56 dolari/baril și a tăiat veniturile din petrol și gaze cu 2,6 trilioane de ruble, iar pe cele totale cu 1,8 trilioane. Noi ajustări sunt pregătite odată cu proiectul de buget pentru anul viitor.