Sistemul bancar, blindat: lichiditate dublă peste pragul minim și capital record

27 Aug. 2025, 08:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Aug. 2025, 08:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Situația financiară a sectorului bancar din Republica Moldova continuă să fie una stabilă și performantă, arată datele prezentate de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru primul semestru al anului 2025.

Potrivit raportului, băncile au înregistrat creșteri ale activelor, fondurilor proprii, creditelor și depozitelor persoanelor fizice, confirmând soliditatea sistemului și respectarea deplină a cerințelor prudențiale.

La 30 iunie 2025, activele totale au constituit 175,8 miliarde lei, în creștere cu 3,2% față de începutul anului. Soldul brut al creditelor a ajuns la 93,9 miliarde lei, cu 16,2% mai mult, majorarea fiind susținută în special de creditele ipotecare (+21,3%), cele pentru comerț (+13,7%) și cele de consum (+15,1%). Ponderea creditelor neperformante s-a menținut la un nivel redus – 4,5%.

Depozitele totale au crescut cu 3,2%, până la 133,1 miliarde lei, pe fondul avansului depozitelor persoanelor fizice (+6,1%), care au ajuns să reprezinte peste 60% din total. Depozitele în lei au crescut, în timp ce cele în valută au scăzut ușor.

La capitolul prudențial, băncile au menținut indicatorii de lichiditate la niveluri confortabile: rata de acoperire a lichidității a constituit 228,6% (față de limita minimă de 100%), iar rata fondurilor proprii totale s-a ridicat la 25,6%, peste cerința minimă de 10%. Fondurile proprii totale au însumat 23,7 miliarde lei, cu 5,5% mai mult față de începutul anului.

În sector activau, la 31 iulie 2025, 10 bănci licențiate, după finalizarea fuziunii prin absorbție a BCR Chișinău de către Victoriabank. Licența BCR Chișinău a fost retrasă prin decizia Comitetului executiv al BNM din martie 2025.

BNM subliniază că aceste rezultate reflectă atât reziliența sistemului bancar, cât și progresul reformelor de armonizare legislativă cu standardele UE și cerințele Basel III, menite să consolideze modernizarea financiară și parcursul european al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.