Cum vei plăti TVA pentru coletul comandat din străinătate după 1 octombrie: Serviciul Vamal a pregătit noi reguli

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova introduce reguli noi pentru comercializarea, înmatricularea și exploatarea tractoarelor și a altor vehicule agricole și forestiere. Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede obligativitatea omologării acestora și deținerii unui certificat de conformitate. Noile cerințe vor viza inclusiv tehnica agricolă importată, în condițiile în care 76% dintre tractoarele și utilajele aduse în țară provin din China și Japonia.

Potrivit comunicatului Parlamentului, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind siguranța vehiculelor agricole și forestiere.

Astfel, tractoarele, remorcile, mașinile interschimbabile tractate și componentele acestora vor putea fi introduse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar dacă sunt omologate și însoțite de un certificat de conformitate.

Documentul va confirma că tehnica agricolă respectă cerințele privind siguranța în funcționare, protecția mediului și securitatea la locul de muncă. Vehiculele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să reducă riscul de accidentare a operatorilor și a altor persoane implicate în activitățile agricole sau forestiere.

Datele statistice prezentate de autorități arată că aproape jumătate dintre tractoarele și utilajele agricole importate în Republica Moldova, respectiv 47%, provin din China. Japonia deține o cotă de 29%, în timp ce doar 13% dintre importuri sunt realizate din statele membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, noile reguli vor avea o importanță deosebită pentru importatorii de tehnică agricolă din afara spațiului comunitar, care vor trebui să asigure respectarea cerințelor de omologare.

Totuși, legea prevede și mecanisme pentru evitarea procedurilor repetate. Vehiculele care dețin deja omologări acordate în baza regulamentelor CEE-ONU, recunoscute de Republica Moldova, nu vor trebui să treacă din nou prin întregul proces.

Mai mult, la examinarea proiectului în lectura a doua, deputații au introdus o prevedere prin care vor fi recunoscute și omologările acordate în Uniunea Europeană, fără repetarea verificărilor.

O altă modificare importantă vizează tractoarele și utilajele second-hand. Pentru vehiculele individuale, inclusiv cele la mâna a doua, remorci, tractoare cu șenile și tractoare cu destinație specială, va exista o procedură simplificată de omologare.

Vehiculele care vor obține certificarea prin această procedură vor putea fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru aplicarea noilor prevederi, Guvernul urmează să desemneze sau să instituie autoritatea responsabilă de omologare, precum și structura care va supraveghea piața. Totodată, va fi necesară dotarea și acreditarea unui serviciu tehnic capabil să efectueze verificările corespunzătoare.

Costurile implementării reformei sunt estimate la aproximativ 3,46 milioane de lei, bani care vor proveni din bugetul de stat și din asistența tehnică externă disponibilă.

Deși proiectul a fost votat în lectura finală, noile obligații nu vor deveni aplicabile imediat. Legea urmează să intre în vigoare la 48 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial, oferind autorităților și operatorilor economici o perioadă de patru ani pentru pregătirea implementării.