Haos la frontieră! 200 de camioane blocate, traderii au oprit achizițiile de cereale

12 Sept. 2026, 09:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 09:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova a evoluat diferit în această săptămână: grâul furajer s-a scumpit ușor, orzul a rămas la aceleași niveluri, iar rapița s-a ieftinit. În același timp, congestia de la frontieră, unde circa 200 de camioane așteaptă să intre sau să iasă din țară, a determinat traderii să oprească achizițiile în data de 11 septembrie, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, blocajul logistic a devenit principala problemă pentru piață, traderii refuzând să cumpere marfă nouă până când coloanele de camioane nu vor începe să se miște.

În cazul grâului furajer cu proteină de 10,5%, prețul a crescut ușor față de săptămâna precedentă, însă cererea rămâne slabă, iar tranzacțiile sunt puține. La Giurgiulești, grâul furajer este cumpărat cu 3.400 de lei pentru o tonă, cu 100 de lei mai mult decât pe 3 septembrie.

În nordul țării, la Drochia, Briceni și Edineț, prețul variază între 2.650 și 2.700 de lei pentru o tonă. La Șoldănești și Fălești, cotațiile ajung la 2.700-2.750 de lei, iar în zona Orhei-Criuleni-Nisporeni depășesc 2.750 de lei.

Mai spre sud, la Ștefan Vodă, Anenii Noi, Ialoveni și Hîncești, grâul furajer se cumpără cu 2.800-2.900 de lei pentru o tonă. Cele mai mari prețuri sunt în apropierea portului, în raioanele Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, unde prețul ajunge până la 3.050 de lei pentru o tonă.

Pe piața orzului nu s-au înregistrat modificări față de săptămâna precedentă. La Giurgiulești, tona este cumpărată cu 3.200-3.300 de lei. În nord, prețurile sunt de 2.500-2.600 de lei, în raioanele centrale – de 2.600-2.800 de lei, iar în sud pot ajunge la 2.900 de lei pentru o tonă.

Cea mai vizibilă schimbare a săptămânii este pe piața rapiței, unde prețul a scăzut cu 20-25 de bani pentru kilogram. Potrivit lui Iurie Rija, aproximativ 80% din recoltă a fost deja vândută, iar cantitățile disponibile pe piață s-au redus considerabil.

La Giurgiulești, rapița este tranzacționată cu aproximativ 10.400 de lei pentru o tonă, față de 10.400-10.500 de lei săptămâna precedentă. În nordul țării, prețul este de circa 9.400 de lei, în centrul țării ajunge la 9.600-9.700 de lei, iar în sud, în raioanele Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, rapița se cumpără cu aproximativ 9.950 de lei pentru o tonă.

Floarea-soarelui este cumpărată la Giurgiulești cu 9.500 de lei pentru o tonă, sub prețul rapiței.

Economistul explică diferențele de preț dintre regiuni prin costurile de transport până la portul Giurgiulești. Din nordul țării, transportul unei tone de marfă costă între 600 și 800 de lei, din centrul țării – între 500 și 600 de lei, iar din sud – între 300 și 400 de lei.

Evoluția pieței în perioada următoare va depinde în mare măsură de durata blocajului de la frontieră. Deocamdată, potrivit analizei, nu există semnale clare privind momentul în care situația ar putea reveni la normal.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.