Electoratul Moldovei îmbătrânește! Tinerii dispar, vârstnicii domină urnele

05 Sept. 2025, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2025, 15:29 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv rata de participare la vot, însă migrația masivă și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să distorsioneze tabloul electoral din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 5 septembrie.

Potrivit lui Ioniță, în 2014 Republica Moldova avea 3,079 milioane de alegători, iar pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025 figurează în liste 3,165 milioane – cu 86 de mii mai mult. Totuși, în spatele cifrelor apar dezechilibre majore: pe malul drept al Nistrului numărul alegătorilor a scăzut cu 359 de mii, ajungând la 1,887 milioane, în timp ce numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 374 de mii, până la 985 de mii. În stânga Nistrului sunt înregistrați acum 292 de mii de alegători, cu 71 de mii mai mulți decât în 2014.

Expertul subliniază prăbușirea dramatică a segmentului tânăr: alegătorii de 18–25 de ani au scăzut cu 54% în ultimul deceniu, de la 372 de mii în 2014 la 171 de mii în 2025. Și grupa de 26–35 de ani a pierdut 156 de mii de persoane, ajungând la 294 de mii. În schimb, singurul segment în creștere este cel al persoanelor între 66 și 75 de ani, care aproape s-a dublat: de la 169 de mii la 294 de mii.

„Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duc la creșterea vârstei medii a alegătorului. Dacă în 2014 era 45,3 ani, în 2025 este deja 49,9 ani. La următoarele alegeri va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a spus Ioniță.

La capitolul mobilizare, analistul arată că diaspora are o pondere tot mai mare. Dacă la parlamentarele din 2014 au votat doar 73 de mii de moldoveni de peste hotare, în 2021 numărul lor a urcat la 212 mii, iar la prezidențialele din 2024 au votat peste 330 de mii. Și electoratul din stânga Nistrului a devenit mai activ, trecând de la 9,3 mii votanți în 2014 la peste 28 de mii în 2021. Totuși, spune expertul, această categorie este „ignorată, izolată și desconsiderată”, fiind mobilizată selectiv de unele partide doar în campanii.

„Fenomenul migrației și îmbătrânirea electoratului schimbă radical peisajul politic din Republica Moldova. Taboul electoral este dezechilibrat și va continua să fie afectat de absența tinerilor și de excluderea votanților din stânga Nistrului”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 17:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.