„Trăim o epocă de parteneriat profund”: experta Clara Volintiru despre relațiile dintre București și Chișinău

Relațiile dintre România și Republica Moldova se află astăzi „în cea mai bună stare”. Declarațiile au fost făcute de Clara Volintiru, directoarea Black Sea Trust German Marshall Fund, într-un interviu pentru Realitatea, comentând afirmația prim-ministrului României.

Potrivit acesteia, succesul relației bilaterale depinde și de factorul personal. „Președintele Nicușor Dan are un atașament și un respect profund față de administrația prezidențială din Moldova și de efortul curajos al cetățenilor moldoveni”, a menționat Volintiru.

Experta a subliniat, de asemenea, competențele aparatului guvernamental, central și local din Republica Moldova, apreciind că acestea se dovedesc, adesea, superioare celor din multe state europene. „România nu doar oferă suport și solidaritate, ci trăim o epocă de parteneriat profund, în care bunele experiențe pot fi împărtășite între diverși actori”, a declarat ea.

Totodată, Clara Volintiru a evidențiat că relația dintre cele două țări nu trebuie să rămână doar la nivel guvernamental, ci să se extindă și la nivel personal, între media, tineri, școli și licee. Ca exemplu, ea a menționat un concert organizat de Ziua Limbii Române la Strășeni, susținut de o formație care urma să cânte și la București.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.