Un milionar-bancher, campion la exporturile de rapiță

Sezonul agricol 2025–2026 a început cu o performanță istorică pentru agricultura Republicii Moldova: exporturile de rapiță au atins cote record, transformând această cultură în principalul motor al livrărilor externe. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în lunile iulie–august 2025 au fost exportate 229 077 tone de rapiță, cu 33,9% mai mult decât în sezonul record 2023 și de aproape cinci ori peste nivelul aceleiași perioade din 2024.

Luna iulie 2025 a stabilit un nou maxim istoric – 119 000 de tone, urmată de august, cu 110 000 de tone exportate. Valoarea totală a livrărilor s-a ridicat la 2,058 miliarde lei, depășind precedentul vârf din 2023 (1,275 miliarde lei). Prețul mediu de export a fost de 8,98 lei/kg, mai mare decât în 2023 (7,46 lei/kg), dar sub nivelul excepțional din 2022 (12,25 lei/kg).

Exporturile au fost dominate de patru companii, care au realizat împreună două treimi din livrări: „RUSAGRO-PRIM” SRL (75 158 tone, 30,2% din total), controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, „VADALEX GRAINS” SRL (31 464 tone), „OROM-IMEXPO” SRL (31 225 tone) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL (17 499 tone).

Principalele destinații au fost România (153 083 tone, peste jumătate din total), Bulgaria (57 918 tone) și Grecia (16 435 tone). O surpriză a constituit-o apariția Nepalului, care a importat 7 578 tone de rapiță moldovenească, confirmând extinderea accesului la piețe îndepărtate. În total, peste 96% din exporturi au fost orientate către statele Uniunii Europene.

Un element de premieră absolută pentru sezonul curent este revenirea Moldovei, după 15 ani de pauză, pe piața internațională cu ulei de rapiță. În august 2025, uzina „Floarea-Soarelui” SA din Bălți a procesat și exportat 6 432 tone, generând venituri de 112,7 milioane lei. Principalele destinații au fost România (84%) și Bulgaria (16%).

„Rapița s-a confirmat drept pârghia principală de creștere a exporturilor agricole, atât prin volume, cât și prin diversificarea spre produse cu valoare adăugată, cum este uleiul”, subliniază Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #milionar #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a cerut sprijinul Irlandei pentru ajutorarea familiilor vulnerabile din Republica Moldova în sezonul rece, inclusiv pentru diminuarea poverii facturilor la energie și căldură. Subiectul a fost discutat cu premierul irlandez Micheál Martin, în cadrul unei întrevederi desfășurate la New York, în marja Adunării Generale a ONU.

„Am discutat și despre securitatea energetică și despre sprijinul de care Moldova are nevoie în perioada următoare. Am vorbit despre posibilitatea ca Irlanda să susțină eforturile noastre de a proteja familiile vulnerabile de povara facturilor și, în același timp, de a consolida reziliența energetică a țării”, a declarat Tofan.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat valoarea unui eventual ajutor financiar din partea Irlandei și nici mecanismul prin care acesta ar putea fi utilizat pentru compensarea facturilor.

Solicitarea vine într-un moment complicat pentru sectorul energetic. Guvernul avertizează că Republica Moldova intră în sezonul rece cu riscuri sporite, iar o parte semnificativă din necesarul de energie va trebui acoperită prin importuri. Pentru această iarnă, autoritățile estimează că aproximativ 59% din necesarul de energie electrică va proveni din import, iar presiunile de pe piețele regionale rămân ridicate.

Executivul a aprobat deja un plan pentru sezonul de încălzire 2026–2027, care include 52 de măsuri și scenarii pentru aprovizionarea cu gaze, energie electrică, energie termică și produse petroliere.

În paralel, Tofan și Micheál Martin au discutat și despre procesul de aderare la Uniunea Europeană. Irlanda deține în prezent Președinția Consiliului UE, iar premierul moldovean a declarat că Republica Moldova este pregătită să deschidă toate clusterele de negociere rămase.

Întrevederea are loc în contextul în care Guvernul caută sprijin extern atât pentru securitatea energetică, cât și pentru protejarea populației vulnerabile de costurile ridicate din sezonul rece.