Ouăle s-au scumpit cu 11%, dar legumele și fructele mai ieftine temperează inflația

În luna august 2025, indicele prețurilor de consum a înregistrat o diminuare de 0,4% comparativ cu luna precedentă, însă față de august 2024 prețurile sunt mai mari cu 7,3%. De la începutul anului, inflația cumulată este de 4,8%, potirivt datelor Biroului Național de Statistică.

Scăderea lunară a fost determinată în principal de reducerea prețurilor la produsele alimentare (-0,8%), mărfurile nealimentare (-0,2%) și serviciile prestate populației (-0,1%). Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la fructe (-6,5%), legume (-2,3%) și zahăr (-0,8%), în timp ce prețul ouălor de găină a crescut cu 11%.

La bunurile nealimentare, cele mai importante scăderi au fost la carburanți și combustibili (-1,2%), inclusiv la motorină (-3,6%) și benzină (-0,7%). În schimb, s-au înregistrat creșteri la confecții (+0,6%) și la materiale de construcție (+0,3%).

În sectorul serviciilor, tarifele reglementate la energie electrică au scăzut cu 6,8%, generând o micșorare a indicelui general al prețurilor cu peste 0,2%. Totodată, au crescut tarifele la serviciile de alimentație publică (+1,8%).

Comparativ cu decembrie 2024, prețurile au crescut în medie cu 4,8%, inclusiv la produse alimentare (+4,8%), mărfuri nealimentare (+1,3%) și servicii (+9,4%). În ultimele 12 luni (august 2024 – august 2025), cele mai mari creșteri au fost consemnate la serviciile prestate populației (+13,1%), urmate de produse alimentare (+8,5%) și mărfuri nealimentare (+2,2%).

În profil regional, scăderi lunare mai pronunțate ale indicelui prețurilor de consum s-au înregistrat în Chișinău (-1,0%) și în regiunea de Nord (-0,5%).

Rata lunară a inflației din Moldova (-0,4%) s-a situat sub nivelul altor țări din regiune, precum Turcia (+2,0%), Estonia (+1,0%) sau Georgia (+0,3%), fiind comparabilă cu Polonia (-0,1%) și mai redusă decât în Letonia și Lituania (-0,2%).

Biroul Național de Statistică a lansat și un tablou de bord interactiv pe pagina sa oficială, unde pot fi vizualizate evoluțiile indicelui prețurilor de consum după ani, luni și grupe de produse și servicii.

În ultimul Raport al inflației, BNM estimează că inflația anuală va continua să scadă în a doua jumătate a anului 2025 și începutul lui 2026, revenind în intervalul țintă în primul trimestru al anului viitor, unde se va menține aproape de limita inferioară până la sfârșitul perioadei de prognoză. Valoarea maximă din acest an este așteptată în trimestrul III 2025, iar cea minimă – în trimestrul III 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bani #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite cresc presiunea asupra Ungariei pentru a înceta importurile de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins argumentul Budapestei potrivit căruia lipsa accesului la mare ar obliga țara să depindă în continuare de țițeiul rusesc. Oficialul american a declarat că Washingtonul este pregătit să ajute Ungaria să găsească surse alternative de aprovizionare.

„Prietenii noștri din Ungaria au multe de planificat, iar noi, ca buni aliați, îi vom ajuta să renunțe la petrolul și gazul rusesc”, a declarat Whitaker într-un interviu pentru Fox News.

Premierul Viktor Orbán a minimalizat constant importanța alternativelor, în special a conductei care trece prin Croația, invocând costuri mai mari și limitări de capacitate. Zagrebul, însă, a respins aceste afirmații, subliniind că infrastructura croată are capacitatea necesară pentru a aproviziona atât Ungaria, cât și Slovacia.

„Ungaria, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, nu a elaborat planuri și nu a făcut pași concreți pentru reducerea dependenței de petrolul rusesc. De aceea, vom continua să colaborăm cu Budapesta, dar și cu vecinii săi – Croația și alte state – pentru a-i ajuta să scape de această dependență”, a adăugat Whitaker.

Potrivit sursei, Washingtonul consideră că menținerea legăturilor energetice ale Ungariei cu Moscova subminează politica energetică comună a Uniunii Europene și sporește vulnerabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.