Aleea de pe strada Grigore Vieru – un spațiu plăcut și sigur pentru pietoni

Aleea pietonală de pe strada Grigore Vieru, din centrul capitalei, a fost renovată în cadrul unui proiect demarat în anul 2022. Astfel, au fost executate mai multe lucrări importante: lărgirea și pavarea aleii, a fost reabilitat spațiul verde, fiind plantate mai multe specii de arbuști și flori, și au fost instalate bănci moderne. A fost montat și un sistem modern de irigare a zonelor verzi.

De asemenea, a fost modernizat iluminatul stradal, ceea ce a contribuit la creșterea siguranței pe timp de noapte. Au fost instalat și un sistem de supraveghere video.

În zonă au fost amenajate și marcate locurile de parcare deja existente, iar gardul de fontă de pe ambele sensuri de drum a fost vopsit. Accesul pe alee a persoanelor cu dizabilități a fost facilitat fiind ajustată înălțimea trotuarelor. Trecerile de pietoni au fost supraînălțate.

Pe alee au fost instalate zece leagăne. Acolo mai putem găsi o cișmea cu un porumbel din bronz, instalată în iulie 2022. Aceasta este o lucrare a sculptorului Veaceslav Jiglițki, autor a mai multor sculpturi urbane din Chișinău, Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău.

De asemenea, pe alee a fost amenajat un covor moldovenesc tradițional integrat în designul urban al zonei pietonale. Covorul este amenajat pe segmentul strada pietonală Eugen Doga – strada Ierusalim, proiectul fiind realizat cu suportul financiar al Agenției Turce de Cooperare și Coordonare (TIKA). La fel, la începutul aleii din str. Grigore Vieru a fost amenajat în pavaj Simbolul de țară – Pomul vieții.

De pe această alee, dar și de la intersecții au fost anterior demontate zeci de panouri publicitare. Aleea a devenit o locație atractivă pentru locuitori și oaspeții capitalei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.