Rușii, obligați să plătească războiul lui Putin: TVA urcă la 22%

Ministerul Finanțelor de la Moscova a prezentat guvernului proiectul bugetului federal pentru anul 2026 și perioada planificată 2027–2028, care prevede creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 22%. Potrivit instituției, veniturile suplimentare obținute prin această măsură vor fi direcționate către „finanțarea apărării și securității”, scrie Moskow Times.

Cota redusă de TVA de 10% va fi menținută pentru bunurile și serviciile de importanță socială — alimente, medicamente, produse pentru copii, presă periodică și cărți.

Printre alte surse suplimentare de venit propuse de Ministerul Finanțelor se numără: eliminarea facilităților fiscale temporare introduse în perioada pandemiei, extinderea numărului de contribuabili care achită TVA prin schema simplificată (prin reducerea pragului de la 60 milioane la 10 milioane ruble venit anual), introducerea unei taxe pe jocurile de noroc (5% din mize și 25% din profitul caselor de pariuri), precum și privatizarea celor mai mari companii de stat. Dacă modificările la Codul bugetar și fiscal vor fi aprobate, acestea vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Inițiativa survine pe fundalul creșterii accelerate a deficitului bugetar. Pentru 2025, Ministerul Finanțelor prognozase un deficit de 1,17 trilioane ruble (0,5% din PIB), dar în perioada ianuarie–august acesta a atins deja 4,19 trilioane ruble (1,9% din PIB). Scăderea veniturilor din petrol și gaze cu 20,2% față de anul precedent și majorarea cheltuielilor pentru războiul din Ucraina cu 21,1% au dus la această situație.

TVA este unul dintre principalii piloni ai bugetului federal rus. În 2024, a generat aproape 37% din încasări (13,5 trilioane ruble). Ultima majorare a avut loc în 2019, când cota a fost ridicată de la 18% la 20%. Potrivit calculelor The Bell, o nouă creștere ar putea aduce bugetului circa 1 trilion ruble anual, adică aproximativ 0,5% din PIB.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează însă asupra efectelor negative. Președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor, Aleksandr Șohin, a atras atenția că majorarea TVA va duce inevitabil la un nou val de scumpiri: „Din nou inflație, din nou creșterea dobânzilor și așa mai departe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TVA #razboi #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.