Strada pietonală Eugen Doga – una dintre cele mai renumite zone dedicate exclusiv pietonilor, din centrul orașului

25 Sept. 2025, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2025, 16:05 // Actual //  bani.md

Strada pietonală Eugen Doga din Chișinău se află în centrul Chișinăului și este un punct de legătură între unele dintre cele mai importante clădiri ale orașului, fiind aproape de Parcul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” și de alte locații emblematice ale orașului.

În 2015, printr-o decizie a Consiliului municipal Chișinău, a fost dată vestea cea mare, iar din Alexandru Diordiță, strada a fost redenumită în Eugen Doga, pentru a aduce un omagiu compozitorului moldovean.

În 2017, de ziua orașului, pe stradă a fost instalată o compoziție sculpturală din bronz, care reprezintă doi îndrăgostiți: un băiat și o fată. În 2021 au fost amenajate peste 20 de locuri de comerț al obiectelor de artizanat și suvenirelor.

În anul 2023, partea centrală a pavajului a fost înlocuită cu clape gigantice de pian, pentru ca pietonilor sa le fie mai comod să se deplaseze. S-au adăugat bănci și alte elemente de mobilier urban pentru a încuraja cetățenii să petreacă mai mult timp în aer liber. În cadrul aceluiași proiect demarat în 2023, în partea superioară a străzii a apărut un nou bust din bronz, în formă de cheia sol. Proiectele de pavare și de creare a sculpturii din bronz, au fost agreate chiar cu Maestrul, Eugen Doga. A fost modernizat și sistemul de iluminat.

Astfel pietonala este un loc de referință pentru evenimente culturale și activități de recreere. Anual, strada găzduiește diverse evenimente culturale, concerte, festivaluri și târguri tematice. De-a lungul străzii sunt mai multe cafenele, restaurante și magazine care atrag numeroși vizitatori. În câțiva ani de la reabilitare, pietonala Eugen Doga a devenit un loc ideal pentru plimbări și pentru activități recreative.

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII