Interviu cu Aurelian Ciocan: Cum te pregătești pentru interviul de angajare

25 Sept. 2025, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2025, 16:08 // Actual //  bani.md

Un interviu de angajare vine la pachet cu emoții pentru oricine. Este un moment în care știm că suntem evaluați, iar asta activează toate mecanismele noastre de apărare. Emoțiile nu sunt un semn de slăbiciune, ci o reacție firească a corpului și a minții atunci când vrem să dăm ce avem mai bun. Diferența o face modul în care știm să ne pregătim și cum reușim să le transformăm în energie pozitivă.

Despre cum putem gestiona emoțiile, cum ne putem antrena vocea și limbajul trupului și cum putem răspunde mai clar și mai convingător întrebărilor discutăm cu dr. Aurelian Ciocan, trainer de public speaking cu peste 17 ani de experiență, specialist în științele educației cu un doctorat cu tema „Vorbirea de performanță”. Expertiza sa combină cercetarea academică, practica scenică și antrenamentul aplicat, oferind o perspectivă unică asupra felului în care putem comunica mai bine în cele mai importante momente.

De ce avem emoții atunci când mergem la un interviu?

Emoțiile apar pentru că un interviu este, de fapt, o situație de expunere și de evaluare socială. Creierul nostru tratează această experiență aproape la fel ca pe un examen. Se activează aceleași mecanisme ca atunci când trebuie să vorbim în public: ritmul cardiac crește, respirația se accelerează, iar uneori mintea ne joacă feste. Vestea bună este că aceste reacții sunt naturale și pot fi gestionate din ce în ce mai bine prin exercițiu și pregătire.

Cum ar trebui să ne pregătim pentru un interviu ca să gestionăm mai bine emoțiile?

Pregătirea începe cu partea tehnică: să știm cine este compania, ce valori are și ce rol vrem să ocupăm. La fel de importantă este însă și pregătirea noastră în ceea ce privește vocea, felul în care vorbim și limbajul trupului. Aici intră exercițiile de respirație și de pronunție, dar și antrenarea vocii pentru a fi cât mai caldă, mai joasă și mai credibilă. Foarte utilă este și simularea unor interviuri. Putem face aceste simulări singuri, răspunzând la cât mai multe întrebări, sau împreună cu un prieten care să ne ofere feedback. Cu cât exersăm mai mult, cu atât ne vom familiariza cu această situație, vom performa mai bine și vom intra în interviu cu mai multă siguranță și control asupra emoțiilor noastre.

Cât de importante sunt vocea și pronunția?

Foarte importante. Vocea este primul instrument prin care transmitem încredere și credibilitate. O voce clară, bine articulată și cu un ritm echilibrat îi dă angajatorului impresia că are în față o persoană stăpână pe sine. Pronunția contează pentru că reflectă atenția la detalii și arată capacitatea de a comunica limpede. De multe ori, felul în care ne facem auziți și înțeleși influențează nu doar cât de plăcut este discursul nostru, ci și cât de competenți și pregătiți suntem percepuți în ochii celui care ne ascultă.

Angajatorul ne evaluează și prin limbajul nonverbal?

Da, și de multe ori evaluarea se face chiar fără ca angajatorul să își dea seama. Modul în care intrăm în cameră, felul în care ne așezăm pe scaun, expresia feței, contactul vizual sau gesturile transmit informații la fel de puternice ca ceea ce spunem. Dacă vocea dă tonul conversației, limbajul trupului este cel care confirmă sau contrazice ceea ce spunem. Angajatorii privesc aceste semnale ca pe un indiciu al autenticității și al siguranței de sine, iar atunci când există o armonie între verbal și nonverbal, percepția de încredere și profesionalism crește considerabil.

Cum ar trebui să ne documentăm despre viitorul angajator?

Documentarea arată respect și interes real pentru compania la care mergem. Nu este suficient să știm doar ce produse sau servicii oferă, ci e important să înțelegem și valorile, cultura organizațională și modul în care se raportează la angajați sau la clienți. Aceste detalii fac diferența, pentru că ne permit să adaptăm răspunsurile și să arătăm că suntem cu adevărat compatibili cu mediul respectiv.

Cum putem să ne antrenăm pentru a oferi răspunsuri bune?

Un exercițiu eficient este să ne notăm întrebările frecvente din interviuri și să construim răspunsuri clare și bine structurate. Nu e nevoie să memorăm un text, ci să avem ideile principale bine conturate. Apoi, putem exersa cu voce tare, pentru a ne obișnui să formulăm răspunsurile natural.

Cum putem răspunde atunci când primim o întrebare dificilă sau la care nu avem un răspuns pregătit?

Primul pas este să rămânem calmi. O scurtă pauză ne ajută să ne adunăm gândurile, iar reformularea întrebării cu propriile cuvinte poate arăta că am înțeles exact ce ni se cere. Dacă nu avem un răspuns complet, putem transforma momentul într-o oportunitate: recunoaștem cu sinceritate că nu avem toate informațiile acum, dar subliniem disponibilitatea de a învăța și de a găsi soluții. Această atitudine transmite maturitate profesională și poate fi chiar mai valoroasă decât un răspuns improvizat.

Există exerciții practice pe care le putem face chiar înainte de interviu?

Da. Chiar înainte de interviu putem face un fel de „discurs de încălzire”, câteva fraze simple, care să pună vocea în mișcare și să ne dea curaj. Putem vorbi liber despre CV-ul nostru, despre proiectele la care lucrăm acum sau despre provocările și oportunitățile pe care le-am întâlnit în carieră. Putem adăuga și câteva detalii despre experiențele din locurile de muncă anterioare. Exercițiul acesta are două beneficii: pe de o parte, ne relaxează, iar pe de altă parte, ne obișnuiește să ne exprimăm cu naturalețe atunci când vorbim despre parcursul nostru profesional.

04 Nov. 2026, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 15:59 // Actual //  Ursu Victor

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.