„Visul american” devine chinezesc! Beijing lansează viza K exact când SUA scumpește H-1B

29 Sept. 2025, 11:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2025, 11:34 // Actual //  Ursu Victor

China a lansat în această săptămână noul program de vize K, destinat atragerii de tineri specialiști străini în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), o inițiativă considerată parte a rivalității geopolitice cu Statele Unite. Măsura vine în timp ce administrația Trump a anunțat majorarea costurilor pentru obținerea vizelor H-1B la 100.000 de dolari pe an, descurajând astfel numeroși potențiali aplicanți.

Noua viză K le oferă tinerilor absolvenți STEM posibilitatea de a intra, locui și munci în China fără a fi nevoie de o ofertă prealabilă de angajare, eliminând una dintre cele mai mari bariere întâlnite în procesul de obținere a vizelor H-1B americane. „Simbolismul este puternic: în timp ce SUA ridică bariere, China le coboară”, a declarat avocatul american specializat în imigrație Matt Mauntel-Medici, scrie Reuters.

În prezent, H-1B presupune sponsorizare din partea angajatorului și este limitată la 85.000 de locuri pe an, selectate printr-o loterie. India, cel mai mare beneficiar al programului, a reprezentat anul trecut 71% din totalul vizelor acordate. Noul cost impus de Washington riscă să reducă semnificativ numărul aplicanților.

China încearcă să profite de această oportunitate și să se prezinte drept o destinație atractivă pentru talente străine, după ce a deschis noi sectoare pentru investițiile externe și a oferit scutiri de viză cetățenilor din majoritatea țărilor europene, Japonia și Coreea de Sud. Cu toate acestea, experții atrag atenția că viza K rămâne vag definită, neexistând clarificări legate de criterii de vârstă, experiență, stimulente financiare, facilitarea obținerii rezidenței sau drepturi pentru familie.

Un alt obstacol este bariera lingvistică, având în vedere că majoritatea companiilor chineze de tehnologie operează în limba mandarină. Totodată, tensiunile politice dintre China și India ar putea limita numărul de aplicanți indieni, deși aceștia reprezintă publicul-țintă principal.

China a mizat în trecut mai mult pe readucerea cercetătorilor chinezi din străinătate, oferind bonusuri de până la 5 milioane de yuani (circa 700.000 de dolari) și subvenții pentru achiziția de locuințe. Comparativ, SUA găzduiește peste 51 de milioane de imigranți (15% din populație), în timp ce China are mai puțin de 1 milion, sub 1% din totalul populației.

Analiștii consideră că, deși noua viză K nu va schimba radical politica restrictivă de imigrație a Chinei, inițiativa ar putea totuși să întărească competitivitatea Beijingului în domenii tehnologice cheie. „Dacă China reușește să atragă chiar și o mică parte din talentul global, va câștiga teren în competiția pentru tehnologiile de vârf”, a subliniat Michael Feller, strateg în geopolitică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.