Moldova produce cereale și fructe peste necesar, dar importă cartofi și lapte pentru a-și hrăni populația

Moldova continuă să trăiască paradoxul alimentar. Deși produce suficient grâu și fructe pentru a-și hrăni de două ori populația și exportă milioane de tone, țara rămâne dependentă de importuri pentru alimentele de bază de pe masa zilnică – cartofi, lapte, carne și legume, potrivit datelor Biroului Național de Staatistică.

În 2024, resursele totale de culturi cerealiere (fără leguminoase) au însumat 2995,6 mii tone, în creștere cu 9% față de anul precedent, însă producția a scăzut cu 33%, până la 2129,9 mii tone. Exporturile de cereale au rămas ridicate, depășind 1,55 milioane de tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 150% la această categorie.

Situația este diferită pentru produsele de bază consumate zilnic. În cazul cartofilor, resursele totale au crescut cu 8%, ajungând la 246 mii tone, însă producția internă a scăzut cu 21%. Nivelul de autoaprovizionare a fost de doar 55%, ceea ce arată o dependență majoră de importuri.

La legume, resursele au scăzut ușor, la 325,6 mii tone, în timp ce producția internă s-a redus cu 13%. Importurile au crescut cu 10%, iar nivelul de autoaprovizionare s-a situat la 85%.

În cazul fructelor, pomușoarelor și nucilor, resursele totale au însumat 745 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023, dar producția s-a redus cu 22%. Exporturile au rămas ridicate, aproape 400 mii tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 170%.

Resursele de carne au însumat 165,3 mii tone, aproape neschimbate față de anul precedent. Producția internă a crescut marginal, iar importurile au depășit 36 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare s-a menținut la 79%.

Laptele rămâne una dintre cele mai deficitare resurse alimentare. În 2024, resursele totale au însumat 452,1 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023. Totuși, importurile au reprezentat aproape 40% din total, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 60%.

Potrivit BNS, aceste date confirmă că, în timp ce Moldova produce mai mult decât suficient pentru a acoperi consumul intern de cereale și fructe, la alte produse de bază – cartofi, legume, carne și lapte – producția internă nu reușește să satisfacă necesarul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.