Moldova se afundă în datorii: peste 11 miliarde de dolari obligații externe

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns, la sfârșitul trimestrului II 2025, la 11,4 miliarde dolari, în creștere cu circa 770 milioane dolari față de trimestrul precedent și cu aproape 1 miliard dolari peste nivelul din trimestrul II 2024, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cel mai mare creditor rămâne administrația publică, cu o datorie de 4,73 miliarde dolari (din care peste 4,7 miliarde pe termen lung). Aceasta este cu 800 milioane dolari mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind generată în principal de atragerea de noi împrumuturi externe.

Alte sectoare (societăți nefinanciare, alte societăți financiare și gospodării) cumulează 4,21 miliarde dolari, dintre care peste 2,29 miliarde reprezintă datorii pe termen scurt – în special credite comerciale și avansuri pentru importuri de resurse energetice.

Datoria externă aferentă investițiilor directe (creditare intragrup) s-a ridicat la 1,95 miliarde dolari, nivel similar celui din trimestrul precedent, în timp ce societățile care acceptă depozite (exclusiv banca centrală) au raportat 480 milioane dolari.

Banca Națională a Moldovei are o datorie externă de 41 milioane dolari, în scădere față de anul precedent (aprox. 60 milioane dolari în trimestrul II 2023).

Comparativ cu anul 2023, datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu peste 1,8 miliarde dolari, ceea ce reflectă atât finanțarea deficitului bugetar prin împrumuturi externe, cât și majorarea angajamentelor sectorului privat față de partenerii externi.

BNM menționează că structura datoriei externe rămâne dominată de împrumuturile pe termen lung, însă componenta pe termen scurt – legată în special de comerțul extern și importurile de energie – continuă să aibă o pondere semnificativă în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #credite #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul înăsprește măsurile pentru gestionarea crizei energetice și a deficitului hidrologic. Comisia Națională de Management al Crizelor, prezidată de premierul Vasile Tofan, a aprobat un nou pachet de măsuri care vizează reducerea consumului de energie electrică, limitarea utilizării apei și consolidarea securității aprovizionării.

Deciziile au fost adoptate în contextul stării de alertă în sectorul energetic și al agravării situației hidrologice pe fluviul Nistru, pe fondul diminuării producției de energie în regiune și al scăderii debitelor de apă.

Pentru a proteja consumul intern, Î.S. „Moldelectrica” va suspenda exporturile comerciale de energie electrică în intervalul 18:00–22:00, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.

În paralel, Energocom va identifica surse alternative de energie din România, Ucraina și alte piețe accesibile, iar procedurile de racordare la rețea a bateriilor de stocare și a noilor centrale regenerabile vor fi accelerate.

Autoritățile introduc și măsuri temporare de reducere a consumului de energie electrică în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

Printre acestea se numără: reducerea cu cel puțin 30% a iluminatului în clădirile publice și spațiile comerciale, deconectarea havuzurilor, iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar în intervalul 18:00–06:00, reorganizarea proceselor industriale cu consum mare de energie în afara orelor de vârf, adaptarea funcționării stațiilor de pompare ale operatorilor de apă și canalizare și recomandarea adresată locatarilor blocurilor de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim pentru a reduce riscul blocării acestora în cazul unor eventuale întreruperi ale energiei electrice.

Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, Comisia a decis limitarea utilizării apei pentru activități neesențiale, precum umplerea piscinelor, spălarea străzilor și trotuarelor sau alte consumuri recreative.

Totodată, captarea apei din Nistru pentru irigații va fi permisă doar pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, cu prioritate pentru culturile horticole. Ministerul Mediului va putea suspenda temporar captările în sectoarele unde nivelul apei va ajunge la praguri critice.

Autoritățile locale vor activa sondele de rezervă, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va pregăti distribuirea apei potabile prin cisterne mobile în localitățile care ar putea fi afectate.

În același timp, Apă-Canal Chișinău va realiza lucrările necesare pentru menținerea alimentării cu apă a capitalei, iar monitorizarea calității apei va fi intensificată.

Comisia Națională de Management al Crizelor precizează că măsurile completează deciziile adoptate la 28 iulie și au drept scop prevenirea unor perturbări în alimentarea cu energie și apă, protejarea populației și menținerea funcționării serviciilor esențiale. Nerespectarea deciziilor adoptate atrage răspundere conform legislației.