Economiile moldovenilor se mută pe termen lung: depozitele în lei s-au majorat 46% într-un an

În luna august 2025, volumul depozitelor noi atrase la termen a însumat 4 281,4 milioane lei, în creștere cu 11,4% față de luna precedentă. Cele mai multe plasamente s-au făcut în moneda națională, care a avut o pondere de 72,3% din total, echivalentul a 3 094,3 milioane lei, în creștere cu 11,8% față de iulie. Depozitele în valută au totalizat 1 187,2 milioane lei, fiind cu 10,5% mai mari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,11 puncte procentuale, până la 4,92%, iar cea la depozitele în valută a urcat la 1,37%. Cele mai atractive au rămas depozitele cu maturitate între 2 și 5 ani (48,2% din total) și cele între 6 și 12 luni (26%).

Depozitele constituite de populație au ajuns la 3 302,5 milioane lei, în creștere cu 7,6% față de iulie. Moldovenii au preferat depozitele pe termen mediu: 48% pentru o perioadă de 2–5 ani și 32,8% pentru 6–12 luni. Comparativ cu august 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 46,8%, în timp ce cele în valută – cu doar 3,4%. Rata medie la depozitele populației în lei a urcat la 5,28%, iar la cele în valută – la 1,27%.

Depozitele companiilor au constituit 975,6 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 31,9% față de luna precedentă. Cele în lei au urcat cu 37,9%, iar cele în valută – cu 12,6%. În comparație cu august 2024, s-au înregistrat însă scăderi importante: depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 12,7%, iar cele în valută – cu 27,8%. Dobânzile pentru firme au rămas modeste: 3,86% la depozitele în lei și 1,86% la cele în valută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.