România și Bulgaria, cucerite de rapița Moldovei: peste 80% din exporturi au mers acolo

Între iulie și septembrie au fost livrate peste 257,7 mii tone de rapiță – de peste patru ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (62 mii tone) și cu 22,6% peste nivelul sezonului record 2023 (210 mii tone), potrivit analizei economsitului Iurie Rija.

Performanța se reflectă nu doar în cantități, ci și în prețuri. În această perioadă, rapița moldovenească a fost exportată la un preț mediu de 8,95 lei/kg, cu 3% mai mult decât anul trecut și cu peste 20% peste nivelul din 2023. Astfel, fermierii au beneficiat de venituri mai mari, iar încasările totale din exporturi au atins 2,3 miliarde lei – de 4,2 ori mai mult decât în 2024 și cu 47% peste sezonul considerat anterior de vârf.

Succesul se explică prin creșterea suprafețelor cultivate, care în 2025 au ajuns la 120 mii hectare – un nivel istoric –, dar și prin condițiile agricole favorabile, ce au permis o recoltă de 280–290 mii tone, cu randamente de 2–2,4 tone la hectar. Rapița s-a dovedit a fi una dintre cele mai rentabile culturi, cu venituri medii de aproximativ 500 euro pe hectar.

Exporturile au fost dominate de trei mari companii – „RUSAGRO-PRIM” SRL (68 mii tone, 26,4%), „VADALEX GRAINS” SRL (33,2 mii tone, 13,4%) și „OROM-IMEXPO” SRL (32,8 mii tone, 13,2%) –, care împreună au concentrat aproape 53% din livrări.

Principalele destinații au fost România (161,8 mii tone) și Bulgaria (52,2 mii tone), care au absorbit împreună 83% din total, la prețuri apropiate de 9 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Grecia, Nepal și Elveția.

Transportul rutier a dominat logistica, cu 132,9 mii tone, urmat de transportul maritim prin Giurgiulești (98,4 mii tone) și cel feroviar (26,3 mii tone). Punctele vamale-cheie au fost Giurgiulești (147 mii tone, rutier și portuar), Cahul (32 mii tone), Etulia (26,3 mii tone), dar și Ungheni, Sculeni, Căușeni și Leușeni, prin care au fost expediate volume mai reduse.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele confirmă atractivitatea rapiței ca și cultură strategică pentru agricultura moldovenească și rolul său central în balanța comercială a țării, cu impact semnificativ atât asupra producătorilor, cât și asupra economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#feemieri #rapita #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.