Europa te scanează: amprente și poză obligatorie pentru moldoveni la intrarea în Schengen

Statele europene au început duminică, 12 octombrie, implementarea treptată a noului Sistem de Intrare/Ieșire (EES) al Uniunii Europene, care va colecta electronic datele călătorilor din afara UE, cu scopul de a întări securitatea frontierelor și de a combate infracționalitatea transfrontalieră, a anunțat Comisia Europeană la Bruxelles.

Pentru cetățenii Uniunii Europene – inclusiv pentru români – noul sistem nu aduce nicio schimbare. În schimb, persoanele din afara UE, printre care și cetățenii Republicii Moldova, vor trebui să se înregistreze electronic la punctele de trecere desemnate, unde li se vor lua amprentele și o fotografie facială.

Potrivit Poliției de Frontieră din Republica Moldova, procesul va fi complet automatizat: documentul de călătorie va fi scanat, vor fi colectate datele biometrice, iar pentru fiecare persoană va fi creat un dosar electronic individual în sistemul EES. Copiii sub 12 ani și persoanele care nu pot oferi amprentele din motive medicale sunt exceptați de la înregistrare.

La frontiera cu România, noul sistem va fi testat inițial la punctul Stânca, începând din 12 octombrie, a declarat pentru Europa Liberă Minodora Răcnea, reprezentantă a Poliției de Frontieră Române. La punctele cu trafic intens, cum ar fi Albița sau Sculeni, sistemul va fi aplicat mai târziu, urmând ca până la 10 aprilie 2026 să devină operațional în toate cele 29 de state ale Spațiului Schengen.

În perioada de tranziție de șase luni, pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual, procedură care va fi eliminată complet după integrarea totală a sistemului.

Autoritățile de frontieră recomandă călătorilor din Republica Moldova să se informeze din timp despre noile reguli, să verifice valabilitatea pașaportului și să coopereze cu ofițerii de frontieră în timpul procesului de înregistrare.

Deși măsura a fost prezentată de Bruxelles ca o modernizare tehnologică, și nu o restrângere a libertății de circulație, ea va marca cea mai amplă schimbare a procedurilor de control la granițele europene din ultimele două decenii.

Sistemul EES va fi aplicat în 25 dintre cele 27 de state UE, precum și în Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, și va deveni obligatoriu pentru toți călătorii non-UE — inclusiv moldoveni, britanici, americani și canadieni — care intră în Spațiul Schengen pentru șederi scurte, de maximum 90 de zile într-un interval de 180.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shengen #control #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.