Lovitură dublă pentru Moscova: China și India opresc importurile de petrol rusesc

23 Oct. 2025, 21:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2025, 21:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Marile companii petroliere de stat din China au suspendat achizițiile de țiței rusesc transportat pe mare, după ce Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil – cele mai mari două companii petroliere ale Moscovei, relatează Reuters.

Decizia Beijingului vine în același timp în care rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat maritim, se pregătesc să reducă drastic importurile pentru a se conforma noilor restricții impuse de Washington ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit surselor citate, giganții chinezi PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil au decis să evite, cel puțin pe termen scurt, tranzacțiile cu petrol rusesc livrat pe mare, din cauza temerilor privind sancțiunile financiare și comerciale. Cele patru companii nu au oferit deocamdată comentarii oficiale.

China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe cale maritimă, însă cea mai mare parte provine din achizițiile rafinăriilor independente („teapots”), care ar putea, de asemenea, să își suspende temporar cumpărările pentru a evalua efectele sancțiunilor.

Datele firmei Vortexa Analytics arată că, în primele nouă luni ale anului 2025, companiile chineze de stat au achiziționat mai puțin de 250.000 de barili pe zi, în timp ce estimările Energy Aspects indică un volum de circa 500.000 de barili pe zi.

Divizia comercială a Sinopec, Unipec, a încetat deja cumpărarea de petrol rusesc încă de săptămâna trecută, după ce Marea Britanie a adăugat pe lista de sancțiuni Rosneft, Lukoil, mai multe nave din „flota-umbră” rusă și chiar unele entități chineze implicate în comerțul cu țiței.

De regulă, Rosneft și Lukoil nu vând direct marilor companii chineze, ci prin intermediari. Cu toate acestea, suspendarea achizițiilor de către Beijing și scăderea bruscă a cererii din India — doi dintre cei mai mari clienți ai Moscovei — vor pune presiune uriașă pe veniturile petroliere ale Rusiei și ar putea forța reorientarea exporturilor spre piețe mai mici, din Orientul Mijlociu, Africa sau America Latină.

Analiștii estimează că, în urma acestor decizii, prețurile globale ale petrolului ar putea crește semnificativ, pe măsură ce China și India vor căuta surse alternative de aprovizionare din Orientul Mijlociu sau Africa.

Înaintea anunțului privind sancțiunile americane, petrolul rusesc de tip ESPO pentru livrările din noiembrie se tranzacționa cu o primă de 1,7 dolari/baril față de Brent; după sancțiuni, prima s-a redus la doar 1 dolar/baril — semn clar al incertitudinii din piață.

În prezent, China mai importă circa 900.000 de barili pe zi de țiței rusesc prin conducte, volum furnizat exclusiv către PetroChina – flux care, potrivit traderilor, nu va fi afectat direct de sancțiunile recente.

Potrivit Reuters, această dublă lovitură – din partea Chinei și Indiei – ar putea reprezenta cel mai grav șoc pentru exporturile energetice ruse de la începutul războiului din Ucraina, reducând drastic veniturile Moscovei și perturbând echilibrul global al pieței petrolului.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.