Dezastru pe câmpurile Moldovei. Exporturile s-au prăbușit, iar deficitul a trecut de 200 milioane de dolari

Republica Moldova se confruntă cu un declin îngrijorător al sectorului agricol și agroalimentar, iar balanța comercială cu producția agricolă devine negativă pentru a doua oară în istoria țării. Concluziile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 24 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, producția agricolă total exportată a scăzut de la 1,94 miliarde de dolari în 2022 la doar 1,51 miliarde în trimestrul II al anului 2025. În primele șase luni ale acestui an, exporturile au însumat 679 milioane de dolari, confirmând o tendință de declin începută încă din 2023. „Republica Moldova trebuie să-și consolideze poziția de țară producătoare de bunuri agricole și agroalimentare. Este inadmisibil ca o țară cu o tradiție agricolă puternică să devină importator net de produse agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în anii 1990, Republica Moldova înregistra un excedent de peste 500 de milioane de dolari la balanța comercială a produselor agricole. Astăzi, situația s-a inversat, iar deficitul balanței comerciale agricole a ajuns la aproape 70 de milioane de dolari. „Este pentru a doua oară în istoria noastră când balanța comercială cu producția agricolă devine negativă. Pe de o parte cresc importurile, iar pe de altă parte scad exporturile”, a menționat expertul.

Economistul spune că situația este mult mai gravă în cazul producției agroalimentare, unde balanța comercială a devenit negativă în 2024, minus 93 de milioane de dolari, și s-a adâncit în 2025 la minus 226 de milioane. „Industria prelucrătoare practic nu mai funcționează. Pierdem tot ceea ce înseamnă sectorul agroalimentar, care cândva reprezenta 80% din exporturile agricole ale țării”, a subliniat Ioniță.

În prezent, agricultura reprezintă 44,6% din totalul exporturilor Republicii Moldova, față de 75% în anii 1990. Raportat la PIB, exporturile agricole au scăzut la 7,7%, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Există însă și câteva evoluții pozitive, potrivit analistului economic. Exportul de băuturi alcoolice, în special de vermut către SUA, și exportul de fructe, care au crescut în 2024 și 2025, contribuie parțial la echilibrarea balanței comerciale. În schimb, exportul de uleiuri a scăzut dramatic în 2025, minus 307 milioane de dolari față de 2022, iar exportul de cereale s-a redus cu 179 de milioane.

Pe partea de importuri, produsele lactate reprezintă o problemă majoră. Importurile au crescut de la 104 milioane de dolari în 2022 la 153 de milioane în 2025. „La 500 de grame de cașcaval consumate în Republica Moldova, doar 100 de grame sunt de producție autohtonă”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că, deși s-au făcut investiții și s-a îmbunătățit performanța sectorului agricol, lipsește o strategie coerentă care să stimuleze producția cu valoare adăugată înaltă. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să redevină exportator de produse finite, nu doar furnizor de materie primă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #criză #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.