Rusia, fără benzină și fără bani: exporturile de petrol s-au prăbușit la minimul ultimilor 3 ani

Exporturile de produse petroliere ale Rusiei au scăzut în octombrie la cel mai redus nivel din ianuarie 2022, potrivit datelor publicate de agenția Bloomberg, care citează compania de analiză energetică Vortexa Ltd.. În primele 26 de zile ale lunii, volumul mediu zilnic de export a fost de 1,89 milioane de barili, marcând astfel un minim istoric de la declanșarea invaziei în Ucraina.

Potrivit Bloomberg, scăderea exporturilor a venit pe fondul reducerii masive a volumelor de procesare a țițeiului în rafinăriile rusești, care au coborât la 4,86 milioane barili pe zi – cu aproape 10% mai puțin decât în iulie și la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani.
De la începutul lunii august, forțele ucrainene au lovit 22 de rafinării, scoțând din funcțiune parțial sau complet mai multe instalații cheie ale industriei petroliere ruse.

Cel mai mare impact asupra exporturilor l-a avut reducerea livrărilor de țiței și păcură din porturile baltice, în special după atacurile asupra hubului de export Ust-Luga, responsabil pentru peste 60% din exporturile maritime de petrol și produse petroliere ale Rusiei.
Condițiile meteorologice nefavorabile din regiune au agravat situația, deși exportul de motorină a înregistrat un mic avans.

Noua rundă de sancțiuni occidentale, care vizează direct Rosneft și Lukoil, a adăugat incertitudine în piață, obligând traderii să caute rute alternative de plată și să-și ajusteze graficul livrărilor înainte de intrarea în vigoare a noilor restricții americane pe 21 noiembrie.

În timp ce exportul de motorină rămâne relativ stabil datorită piețelor apropiate (Turcia și Africa), livrările de țiței și păcură — care implică rute maritime mai lungi către Asia — sunt mult mai vulnerabile la întârzieri și controale suplimentare.

Motorină și gazoil: +2%, până la 740.000 barili/zi (creștere datorată exporturilor prin Marea Neagră). Țiței: –3%, până la 317.000 barili/zi, păcură: –10%, până la 710.000 barili/zi (minimul ultimelor trei luni), materii prime pentru rafinării: +6%, până la 70.000 barili/zi, benzină și componente de amestec: ~13.000 barili/zi, combustibil de aviație: +44.000 barili/zi

Bloomberg notează că, pe fondul atacurilor și sancțiunilor, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că activitatea de rafinare din Rusia va rămâne redusă cel puțin până la jumătatea anului 2026.

Între timp, în Rusia a fost raportat un deficit de benzină în 57 de regiuni, ceea ce a determinat autoritățile să interzică temporar exportul de carburanți, să cumpere motorină din Belarus și să importe combustibil din China și alte țări asiatice.

Prăbușirea exporturilor marchează una dintre cele mai severe lovituri economice pentru Rusia de la începutul războiului, evidențiind vulnerabilitatea sectorului energetic – principala sursă de venit a regimului de la Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#perol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi