Fumul accizelor se ridică, dar banii nu se văd! UE cere Moldovei să închidă robinetul evaziunii

Republica Moldova a făcut pași importanți în apropierea legislației fiscale de standardele Uniunii Europene, însă are în continuare restanțe la accize, taxe energetice și aplicarea directivelor împotriva evaziunii fiscale, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea.

Documentul notează că, în iunie 2025, au fost introduse în Codul fiscal prevederi privind mecanismul de taxare inversă a TVA-ului pentru comerțul cu energie electrică și gaze naturale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceste modificări vor simplifica operațiunile comercianților și furnizorilor, eliminând sarcina administrativă privind plata și rambursarea TVA.

În prezent, Moldova aplică o cotă standard de TVA de 20%, cote reduse de 8% și o serie de scutiri și restituiri parțial armonizate cu acquis-ul comunitar.

În domeniul accizelor, Guvernul a aprobat în iunie 2025 un proiect de lege pentru alinierea parțială la directivele UE privind regimul, structura și nivelul accizelor la produsele din tutun și alcool, însă ratele accizelor pentru produsele din tutun nu sunt încă conforme cu normele europene. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în armonizarea accizelor pentru produsele energetice.

Bruxellesul recomandă Moldovei să accelereze implementarea sistemelor electronice europene de control și urmărire a mărfurilor accizabile — Excise Movement and Control System (EMCS) și SEED, registrul electronic al operatorilor economici autorizați să comercializeze aceste produse.

În aprilie 2025, Guvernul a aprobat un regulament privind sistemul de urmărire și trasabilitate a produselor din tutun, inspirat din Directiva europeană privind tutunul. Acesta urmează să intre în vigoare în 2026 și va permite combaterea mai eficientă a contrabandei și creșterea veniturilor bugetare.

În ceea ce privește impozitele directe, Moldova menține un impozit unic pe venit de 12% pentru persoane fizice și juridice, respectiv 7% pentru regimurile speciale, cum ar fi parcurile IT și zonele economice libere. Țara trebuie însă să se alinieze directivelor europene privind fuziunile, reorganizările transfrontaliere și companiile mamă-filiale, precum și la Directiva privind combaterea evitării plății impozitelor (ATAD).

Deși Moldova este membră a Cadrului Inclusiv OCDE pentru combaterea erodării bazei fiscale (BEPS), nu a implementat încă impozitul minim global pentru grupurile multinaționale. Un plan de acțiune pentru implementarea standardelor BEPS este în curs de elaborare.

Pe partea administrativă, Serviciul Fiscal de Stat continuă să aplice Programul anual de conformare a contribuabililor pentru 2025, concentrat pe sectoare cu risc ridicat – comerț, construcții, producție și retail. Totodată, un Program de dezvoltare IT pentru perioada 2025–2027, care urmărește interconectarea cu sistemele fiscale europene, este finalizat, dar nu a fost încă aprobat de Guvern.

UE subliniază că digitalizarea administrației fiscale, automatizarea controalelor și extinderea cooperării internaționale sunt condiții-cheie pentru ca Moldova să atingă standarde europene de transparență și eficiență fiscală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #taxe #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.