Fumul accizelor se ridică, dar banii nu se văd! UE cere Moldovei să închidă robinetul evaziunii

04 Nov. 2025, 16:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2025, 16:34 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a făcut pași importanți în apropierea legislației fiscale de standardele Uniunii Europene, însă are în continuare restanțe la accize, taxe energetice și aplicarea directivelor împotriva evaziunii fiscale, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea.

Documentul notează că, în iunie 2025, au fost introduse în Codul fiscal prevederi privind mecanismul de taxare inversă a TVA-ului pentru comerțul cu energie electrică și gaze naturale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceste modificări vor simplifica operațiunile comercianților și furnizorilor, eliminând sarcina administrativă privind plata și rambursarea TVA.

În prezent, Moldova aplică o cotă standard de TVA de 20%, cote reduse de 8% și o serie de scutiri și restituiri parțial armonizate cu acquis-ul comunitar.

În domeniul accizelor, Guvernul a aprobat în iunie 2025 un proiect de lege pentru alinierea parțială la directivele UE privind regimul, structura și nivelul accizelor la produsele din tutun și alcool, însă ratele accizelor pentru produsele din tutun nu sunt încă conforme cu normele europene. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în armonizarea accizelor pentru produsele energetice.

Bruxellesul recomandă Moldovei să accelereze implementarea sistemelor electronice europene de control și urmărire a mărfurilor accizabile — Excise Movement and Control System (EMCS) și SEED, registrul electronic al operatorilor economici autorizați să comercializeze aceste produse.

În aprilie 2025, Guvernul a aprobat un regulament privind sistemul de urmărire și trasabilitate a produselor din tutun, inspirat din Directiva europeană privind tutunul. Acesta urmează să intre în vigoare în 2026 și va permite combaterea mai eficientă a contrabandei și creșterea veniturilor bugetare.

În ceea ce privește impozitele directe, Moldova menține un impozit unic pe venit de 12% pentru persoane fizice și juridice, respectiv 7% pentru regimurile speciale, cum ar fi parcurile IT și zonele economice libere. Țara trebuie însă să se alinieze directivelor europene privind fuziunile, reorganizările transfrontaliere și companiile mamă-filiale, precum și la Directiva privind combaterea evitării plății impozitelor (ATAD).

Deși Moldova este membră a Cadrului Inclusiv OCDE pentru combaterea erodării bazei fiscale (BEPS), nu a implementat încă impozitul minim global pentru grupurile multinaționale. Un plan de acțiune pentru implementarea standardelor BEPS este în curs de elaborare.

Pe partea administrativă, Serviciul Fiscal de Stat continuă să aplice Programul anual de conformare a contribuabililor pentru 2025, concentrat pe sectoare cu risc ridicat – comerț, construcții, producție și retail. Totodată, un Program de dezvoltare IT pentru perioada 2025–2027, care urmărește interconectarea cu sistemele fiscale europene, este finalizat, dar nu a fost încă aprobat de Guvern.

UE subliniază că digitalizarea administrației fiscale, automatizarea controalelor și extinderea cooperării internaționale sunt condiții-cheie pentru ca Moldova să atingă standarde europene de transparență și eficiență fiscală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iun. 2026, 09:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Iun. 2026, 09:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!