Moldova a intrat oficial în recesiune! Cea mai gravă cădere economică de după anii 90

Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre consecutive au fost marcate de scăderea Produsului Intern Brut (PIB). Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 7 noiembrie 2025, că recesiunea nu este un eveniment izolat, ci semnul unei slăbiciuni cronice a economiei naționale, care de ani buni nu reușește să depășească problemele structurale.

„În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Pentru 2025 prognozăm o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă practic stagnare. Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90, în perioada colapsului sistemului sovietic”, a afirmat Ioniță în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, anul 2024 a fost marcat de o scădere de 14,6% în agricultură, echivalentul a circa 7 miliarde de lei pierduți, și de o reducere cu 3 miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a micșorat cu 1,3%, iar agricultura cu 2,8%. Exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, tendința negativă menținându-se și în 2025.

„Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a explicat analistul.

Recesiunea este accentuată și de o scădere drastică a populației active. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a coborât la 808 mii, cel mai mic nivel din istoria recentă. Un alt factor de presiune a fost costul energetic, tariful la gaze crescând de la 4,64 lei la 29,27 lei. „Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a subliniat Ioniță.

Datele analizate de expert indică și o creștere accentuată a sărăciei. În sudul țării, rata sărăciei absolute a urcat de la 31% la aproape 50%, în nord – de la 26,5% la 32,2%, iar în municipiul Chișinău – de la 7% la 11%.

În plan investițional, investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4,9 miliarde de dolari în 2023 la 4,8 miliarde în 2024, menținând Republica Moldova pe ultimul loc în Europa de Est la investiții pe cap de locuitor.

În același timp, datoria publică a crescut de la 124,6 miliarde de lei în 2024 la 131,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. „Cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive”, a avertizat Veaceslav Ioniță, concluzionând că Republica Moldova traversează o perioadă de stagnare profundă, cu riscuri majore pentru competitivitatea și sustenabilitatea economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #criză #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile administrate de autoritățile fiscale și vamale ale Republicii Moldova au continuat să crească în 2026. În perioada ianuarie–iulie, încasările totale au ajuns la aproximativ 48,26 miliarde de lei, cu 1,31 miliarde de lei sau 2,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele operative ale Ministerului Finanțelor.

Pentru comparație, în primele șapte luni ale anului 2025 veniturile totale constituiau circa 46,95 miliarde de lei.

O evoluție s-a înregistrat în luna iulie. Încasările au ajuns la aproximativ 4,20 miliarde de lei, față de 3,61 miliarde de lei în iulie 2025. Creșterea este de aproximativ 596 milioane de lei, echivalentul a 16,5%.

Cel mai mare salt a fost raportat de Serviciul Fiscal de Stat. În iulie, Fiscul a colectat aproximativ 1,64 miliarde de lei, față de 1,07 miliarde de lei în aceeași lună a anului trecut. Diferența este de peste 570 milioane de lei, ceea ce corespunde unei creșteri de 53,2%.

Serviciul Vamal a raportat, la rândul său, încasări de circa 2,75 miliarde de lei în iulie, cu 413 milioane de lei sau 17,6% peste nivelul din iulie 2025.

Pe ansamblul perioadei ianuarie–iulie, Serviciul Fiscal a acumulat aproximativ 22,79 miliarde de lei, cu 2,83 miliarde de lei sau 14,2% mai mult decât în primele șapte luni ale anului precedent.

Încasările Serviciului Vamal au ajuns la circa 27,21 miliarde de lei, comparativ cu 24,94 miliarde de lei anul trecut. Creșterea este de aproximativ 2,27 miliarde de lei sau 9,1%.

Datele Ministerului Finanțelor scot însă în evidență și o evoluție negativă în categoria „alte venituri”. Acestea au coborât în ianuarie–iulie la aproximativ 1,99 miliarde de lei, de la 4,89 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Scăderea este de aproape 2,89 miliarde de lei, respectiv circa 59%.

Doar în luna iulie, „alte venituri” au constituit aproximativ 116 milioane de lei, față de aproape 452 milioane de lei în iulie anul trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de circa 74%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, pentru întreg anul 2026 sunt prevăzute venituri totale de aproximativ 77,26 miliarde de lei. La sfârșitul lunii iulie, nivelul de executare a planului anual era de 62,5%, astfel că până la atingerea nivelului programat pentru întregul an mai rămâneau de acumulat aproximativ 29 miliarde de lei.