Peste 56.000 de persoane au semnat ca Bezos să nu revină pe Pământ după ce va zbura în cosmos. „Nu ar trebui să existe”

Peste 56.000 de oameni au semnat petiții pentru a-l împiedica pe Jeff Bezos să se întoarcă pe Pământ, după călătoria sa în spațiu de luna viitoare.

Bezos, fondatorul firmei de explorare spațială Blue Origin, a declarat pe 7 iunie că el și fratele său Mark Bezos vor zbura în spațiu la racheta New Shepard pe data de 20 iulie 2021. Atunci se va desfășura primul zbor uman al companiei.

La trei zile după anunțul lui Bezos, au fost lansate două petiții pentru a încerca să împiedice reintrarea miliardarului pe Pământ. Amândoi au strâns mii de adepți în doar 10 zile.

Peste 37.000 de oameni au semnat o petiție Change.org intitulată: „Nu permiteți lui Jeff Bezos să se întoarcă pe Pământ”.

„Miliardarii nu ar trebui să existe … pe pământ sau în spațiu. Dacă decid să plece în cosmos, să rămână acolo”, se spune în descrierea petiției.

„A fi lăsat înapoi pe Pământ este un privilegiu – nu un drept” și „Pământul nu vrea oameni ca Jeff, Bill [Gates], Elon [Musk] și alți astfel de miliardari” – sunt printre comentariile lăsate de semnatari.

O altă petiție, numită „Petiția pentru a nu permite reintrarea pe pământ a lui Jeff Bezos”, a acumulat peste 19.000 de semnături și câștigă rapid tracțiune.

Jose Ortiz, care a înființat petiția, a declarat în descriere că Bezos este „un stăpân rău îndreptat spre dominația globală”.

„Soarta umanității este în mâinile tale”, a mai scris Ortiz.

Ambele petiții își propun să obțină între 25.000 și 50.000 de semnături, făcându-le două dintre cele mai importante petiții semnate pe Change.org, potrivit site-ului web.

Bezos va participa la un zbor de 11 minute către cosmos, alături de fratele său și câștigătorul licitației Blue Origin pentru un loc în nava spațială New Shepard, care s-a vândut cu 28 de milioane de dolari.

Vor fi legați într-o capsulă în formă de cupolă, care se află deasupra butonului de rachetă.

Imaginea ce urmează este o glumă și rugăm a fi interpretată ca atare.

#New Shepard #Petiție #Blue Origin #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.