Deputatul Radu Marian laudă „drumul penal” de la Leova-Bumbăta: Un proiect ingineresc complex

08 Nov. 2025, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Nov. 2025, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul PAS, Radu Marian, a reacționat public la criticile și acuzațiile care planează asupra proiectului rutier Leova–Bumbăta — un proiect pentru care Procuratura Anticorupție a deschis încă din 2023 un dosar penal privind posibile nereguli în execuție și finanțare.

„Am fost la Leova, unde am vizitat pentru prima dată proiectul Leova–Bumbăta. Falsurile și manipulările despre acesta nu sunt justificate. Nu e un simplu drum care a costat 270 milioane lei. E de fapt un proiect ingineresc foarte complex”, a scris Radu Marian într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit parlamentarului, investiția include un drum „ultramodern” de aproape 4 kilometri construit de la zero pe un teren dificil, un pod plutitor peste Prut, infrastructura de trecere a frontierei și o parcare de mare capacitate care urmează să fie utilizată la maximum după finalizarea podului permanent din piatră.

„Acest proiect reprezintă o investiție majoră pe termen lung, care deja e folosită de sute de oameni pe zi și facilitează comerțul și transportul internațional, cu și mai mare potențial pe viitor”, a adăugat deputatul PAS.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în 2023, a fost vizat de o anchetă a Procuraturii Anticorupție privind eventuale abateri la atribuirea contractului și calitatea lucrărilor.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba fostul șef al Administrației Naționale  a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII