Statul datorează fermierilor 11 miliarde de lei! Gavrililță: E o problemă dureroasă

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a recunoscut că statul are restanțe față de producătorii agricoli. Este vorba de circa 11 miliarde de lei din rambursarea TVA. Oficialul a declarat că situația este „dureroasă” și necesită soluții urgente și sustenabile.

„Este o sumă impunătoare. Este o problemă care este dureroasă, cu siguranță trebuie rezolvată”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Gavrilița, comentând restanțele acumulate de stat la rambursarea TVA către fermieri.

Potrivit acestuia, Guvernul analizează posibilitatea transformării acestor datorii în instrumente financiare care ar putea fi utilizate mai devreme de către agricultori, pentru a le asigura lichidități.

„Discutăm și mecanisme prin care am putea să transformăm aceste datorii eventual în niște instrumente financiare care se pot folosi mai din timp”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că pe termen mediu autoritățile vor elabora un plan de soluționare completă a restanțelor, astfel încât exporturile agricole să nu fie afectate de povara fiscală.

„Trebuie să ne asigurăm că atunci când exportăm un produs agricol nu are restanță la plata TVA și nu are datorii de acciză mai mari decât se plătesc în alte state. Prin urmare, cu siguranță trebuie să rezolvăm problema în care taxarea a devenit o problemă de competitivitate”, a conchis ministrul Finanțelor.

#gavrilita #TVA #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul cu furaje al Republicii Moldova a totalizat 34 de mii de tone în luna octombrie, în valoare de 220,1 milioane lei. Deși balanța fizică este pozitivă (+16 mii tone), cea valorică rămâne negativă, cu un deficit de 44,8 milioane lei, deoarece prețul mediu al importurilor este de circa 4,2 ori mai mare decât al exporturilor, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg). Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.

Geografia arată importuri din 15 țări, cu Ucraina pe primul loc (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL). Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.