Osmochescu despre scumpirea macroului peste noapte: ”Nu putem interveni, peștele nu e produs social”

12 Nov. 2025, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Nov. 2025, 11:04 // Actual //  Grîu Tatiana

Statul nu poate interveni pentru a regla prețurile pe piață, cu excepția produselor sociale, iar efectele s-au văzut deja la macrou, care a înregistrat o creștere abruptă în rețelele de supermarketuri din Moldova de la aproximativ 140 de lei/kg până la peste 300 de lei/kg. Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a explicat că majorarea prețului este determinată de creșterea costurilor la import și de restricțiile asupra pescuitului anumitor specii, inclusiv macrou, pentru sezonul 2025/2026.

„Prețurile de import au crescut de la circa 2,45 USD/kg în 2023 până la 3,3 USD/kg în 2025, o majorare de 34,6%. Creșterea este cauzată de lanțurile valorice: în Pacific cotele pentru pescuitul macroului au fost reduse cu până la 60%, iar în Atlanticul de Nord – cu până la 23% pentru statele membre UE. Suntem un stat cu economie de piață, Noi nu putem interveni la raft, decât pentru produsele sociale, iar peștele nu este inclus în această categorie”, a precizat Osmochescu.

Ministrul a adăugat că Moldova poate valorifica acordurile de liber schimb cu Islanda și Norvegia, membri EFTA, unde importurile de macrou nu sunt taxate, pentru a atenua impactul asupra prețurilor.

Referitor la evoluția viitoare a prețurilor, Osmochescu a menționat că nu se pot face previziuni clare: „Noi nu știm, piața este piață. Urmează să discutăm cu ceilalți importatori pentru a evalua situația, însă statul nu poate interveni în reglementarea prețurilor decât pentru produsele sociale”.

Precizăm că specialiștii estimează o nouă rundă de majorare a prețului, preconizată pentru februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.