Rușii de la Lukoil, cu active în Moldova, cer amânarea sancțiunilor americane

Gigantul petrolier rus Lukoil, care deține active și în Republica Moldova, a solicitat Trezoreriei Statelor Unite amânarea termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor impuse companiei, stabilit pentru 21 noiembrie, dată de la care orice tranzacții cu conglomeratul rus vor fi interzise. Cererea vizează obținerea unei perioade suplimentare pentru finalizarea angajamentelor în curs și pentru analizarea ofertelor de vânzare a activelor externe din producția de hidrocarburi, rafinare, distribuție și trading, au declarat pentru Reuters surse apropiate situației.

Solicitarea vine după ce autoritățile americane au respins varianta ca traderul elvețian Gunvor să preia operațiunile internaționale ale Lukoil. Pe 22 octombrie, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, acuzând companiile că „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Marea Britanie a aplicat restricții similare cu o săptămână înainte.

Lukoil-Moldova controlează peste 100 de stații PECO din cele 500 existente în țară și deține peste 25% din piața de retail de carburanți, asigurând aproape 45% din importul de motorină și fiind singura companie care furnizează combustibil pentru avioane, în timp ce Rosneft lipsește de pe piața locală.

Guvernul de la Chișinău a început să identifice soluții pentru asigurarea alimentării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”. Pe 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat negocieri cu Lukoil-Moldova pentru preluarea infrastructurii de alimentare cu kerosen a aeroportului, în contextul în care compania rusă trebuie să finalizeze procedurile urgent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#sanctiuni americane #criza de petrol #Lukoil #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.