Rușii de la Lukoil, cu active în Moldova, cer amânarea sancțiunilor americane

Gigantul petrolier rus Lukoil, care deține active și în Republica Moldova, a solicitat Trezoreriei Statelor Unite amânarea termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor impuse companiei, stabilit pentru 21 noiembrie, dată de la care orice tranzacții cu conglomeratul rus vor fi interzise. Cererea vizează obținerea unei perioade suplimentare pentru finalizarea angajamentelor în curs și pentru analizarea ofertelor de vânzare a activelor externe din producția de hidrocarburi, rafinare, distribuție și trading, au declarat pentru Reuters surse apropiate situației.

Solicitarea vine după ce autoritățile americane au respins varianta ca traderul elvețian Gunvor să preia operațiunile internaționale ale Lukoil. Pe 22 octombrie, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, acuzând companiile că „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Marea Britanie a aplicat restricții similare cu o săptămână înainte.

Lukoil-Moldova controlează peste 100 de stații PECO din cele 500 existente în țară și deține peste 25% din piața de retail de carburanți, asigurând aproape 45% din importul de motorină și fiind singura companie care furnizează combustibil pentru avioane, în timp ce Rosneft lipsește de pe piața locală.

Guvernul de la Chișinău a început să identifice soluții pentru asigurarea alimentării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”. Pe 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat negocieri cu Lukoil-Moldova pentru preluarea infrastructurii de alimentare cu kerosen a aeroportului, în contextul în care compania rusă trebuie să finalizeze procedurile urgent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#sanctiuni americane #criza de petrol #Lukoil #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.