BNM anunță economie „pe plus”, Ioniță vorbește despre colaps: prăpastia dintre statistici și realitate

13 Nov. 2025, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2025, 16:42 // Actual //  Ursu Victor

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, afirmă că Republica Moldova nu se află în stagflație, subliniind că datele economice arată un proces clar de dezinflație și o creștere economică peste media regională. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării raportului asupra inflației.

Dragu a precizat că inflația se află într-o continuă descreștere încă de la începutul anului, după perioadele de presiuni generate de scumpirile la energie. Totodată, guvernatoarea estimează pentru 2025 o creștere economică de aproximativ 3%, menționând că în trimestrul II economia a avansat cu 1,1%, iar primele două luni din trimestrul III indică evoluții pozitive în mai multe sectoare.

Ea a recunoscut că balanța comercială rămâne una deficitară, însă a subliniat că exporturile sunt în creștere, în special datorită unui an agricol foarte bun. În același timp, importurile s-au majorat, inclusiv din cauza includerii în statistici a energiei electrice importate din România. „Perspectiva competitivității economiei Republicii Moldova este una favorabilă”, a conchis Dragu.

În contrapunct, economistul Veaceslav Ioniță prezintă o imagine mult mai sumbră. Într-un interviu acordat portalului ziua.md, acesta afirmă că Republica Moldova a intrat oficial în recesiune în 2024, având două trimestre consecutive de scădere a PIB, ceea ce reprezintă definiția tehnică a fenomenului. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a spus Ioniță.

Economistul susține că dincolo de recesiunea tehnică, economia Moldovei se confruntă cu un declin sistemic acumulat în ultimii ani. Producția agricolă ar fi pe minus de cinci ani consecutiv, industria scade constant, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Exporturile sunt în declin din 2022, iar economia nu și-ar fi revenit la nivelurile anterioare.

„Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a comentat Ioniță, care avertizează că Moldova traversează un fenomen rar și periculos: stagflația, combinația dintre inflație ridicată și lipsa creșterii economice. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți.”

Ioniță subliniază și o situație fără precedent în comerțul alimentar: Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, devenind pentru prima dată în istorie importator net de produse agroalimentare. „Aici e drama cea mare”, avertizează economistul.

Acesta critică modul în care autoritățile prezintă evoluțiile economice, menționând că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, afirmă Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.