BNM anunță economie „pe plus”, Ioniță vorbește despre colaps: prăpastia dintre statistici și realitate

13 Nov. 2025, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2025, 16:42 // Actual //  Ursu Victor

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, afirmă că Republica Moldova nu se află în stagflație, subliniind că datele economice arată un proces clar de dezinflație și o creștere economică peste media regională. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării raportului asupra inflației.

Dragu a precizat că inflația se află într-o continuă descreștere încă de la începutul anului, după perioadele de presiuni generate de scumpirile la energie. Totodată, guvernatoarea estimează pentru 2025 o creștere economică de aproximativ 3%, menționând că în trimestrul II economia a avansat cu 1,1%, iar primele două luni din trimestrul III indică evoluții pozitive în mai multe sectoare.

Ea a recunoscut că balanța comercială rămâne una deficitară, însă a subliniat că exporturile sunt în creștere, în special datorită unui an agricol foarte bun. În același timp, importurile s-au majorat, inclusiv din cauza includerii în statistici a energiei electrice importate din România. „Perspectiva competitivității economiei Republicii Moldova este una favorabilă”, a conchis Dragu.

În contrapunct, economistul Veaceslav Ioniță prezintă o imagine mult mai sumbră. Într-un interviu acordat portalului ziua.md, acesta afirmă că Republica Moldova a intrat oficial în recesiune în 2024, având două trimestre consecutive de scădere a PIB, ceea ce reprezintă definiția tehnică a fenomenului. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a spus Ioniță.

Economistul susține că dincolo de recesiunea tehnică, economia Moldovei se confruntă cu un declin sistemic acumulat în ultimii ani. Producția agricolă ar fi pe minus de cinci ani consecutiv, industria scade constant, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Exporturile sunt în declin din 2022, iar economia nu și-ar fi revenit la nivelurile anterioare.

„Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a comentat Ioniță, care avertizează că Moldova traversează un fenomen rar și periculos: stagflația, combinația dintre inflație ridicată și lipsa creșterii economice. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți.”

Ioniță subliniază și o situație fără precedent în comerțul alimentar: Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, devenind pentru prima dată în istorie importator net de produse agroalimentare. „Aici e drama cea mare”, avertizează economistul.

Acesta critică modul în care autoritățile prezintă evoluțiile economice, menționând că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, afirmă Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.