Rușii de la Lukoil, cu active în Moldova, cer amânarea sancțiunilor americane

13 Nov. 2025, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2025, 16:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Gigantul petrolier rus Lukoil, care deține active și în Republica Moldova, a solicitat Trezoreriei Statelor Unite amânarea termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor impuse companiei, stabilit pentru 21 noiembrie, dată de la care orice tranzacții cu conglomeratul rus vor fi interzise. Cererea vizează obținerea unei perioade suplimentare pentru finalizarea angajamentelor în curs și pentru analizarea ofertelor de vânzare a activelor externe din producția de hidrocarburi, rafinare, distribuție și trading, au declarat pentru Reuters surse apropiate situației.

Solicitarea vine după ce autoritățile americane au respins varianta ca traderul elvețian Gunvor să preia operațiunile internaționale ale Lukoil. Pe 22 octombrie, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, acuzând companiile că „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Marea Britanie a aplicat restricții similare cu o săptămână înainte.

Lukoil-Moldova controlează peste 100 de stații PECO din cele 500 existente în țară și deține peste 25% din piața de retail de carburanți, asigurând aproape 45% din importul de motorină și fiind singura companie care furnizează combustibil pentru avioane, în timp ce Rosneft lipsește de pe piața locală.

Guvernul de la Chișinău a început să identifice soluții pentru asigurarea alimentării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”. Pe 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat negocieri cu Lukoil-Moldova pentru preluarea infrastructurii de alimentare cu kerosen a aeroportului, în contextul în care compania rusă trebuie să finalizeze procedurile urgent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.