Criza pensiilor lovește Europa: UE vrea să transforme economiile cetățenilor în investiții strategice

Uniunea Europeană îndeamnă guvernele țărilor membre să îmbunătățească opțiunile de pensii private pentru cetățeni, pe măsură ce pensiile de stat sunt supuse unei presiuni din partea populației îmbătrânite.

În acest sens, Comisia Europeană propune o abordare din două puncte: oferirea unei oportunități pentru ca cetățeni să pună bazele unei surse de venit adecvat pentru pensionare, dar și mobilizarea unor depozite bancare în valoare de 10 trilioane de dolari, pentru ca populația din țările membre să poată investi strategic, notează Euronews.

Cetățenii din UE economisesc anual 1,4 trilioane de euro, comparativ cu 800 de miliarde de euro în SUA. Totuși, 300 de miliarde de euro din aceste economii europene se îndreaptă în fiecare an spre piețele din afara UE.

Astfel, Uniunea Economiilor și Investițiilor își propune să potențeze canalizării economiilor către investiții productive din UE, valorificând întregul potențial al piețelor de capital ale blocului atât pentru companii, cât și pentru cetățeni.

Sectorul bancar al UE rămâne divizat și este mai mic în comparație cu valoarea de piață a celor mai mari bănci din SUA. De exemplu, JPMorgan Chase a raportat venituri la nivel record, devenind mai mare decât capitalizarea de piață combinată a primelor zece bănci din Europa, potrivit Factset.

Comisia intenționează, de asemenea, să introducă măsuri care să asigure tratamentul egal al tuturor participanților la piața financiară în întreaga UE, inclusiv utilizarea sporită a instrumentelor de convergență, dar și realocarea responsabilităților de supraveghere între nivelul național și cel al UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Investiții #economii #Uniunea Europeană #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.