Pacea și vremea caldă doboară piața gazelor! Prețul metanului scade sub 31 de euro pe MW/h

21 Nov. 2025, 13:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2025, 13:50 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile gazului natural în Europa au coborât vineri la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, influențate de anunțul privind disponibilitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lucra la un posibil plan de pace, dar și de prognozele meteo care indică o iarnă mai blândă. Potrivit datelor de pe bursa olandeză TTF, futures-ul cu livrare în decembrie a scăzut cu 3,1%, până la 30,2 €/MWh, echivalentul a circa 366 dolari pentru 1.000 m³. Ultima dată când gazul s-a tranzacționat sub acest nivel a fost în mai 2024.

Ulterior, cotațiile au recuperat ușor, urcând la 30,38 €/MWh – sau aproximativ 368 dolari per 1.000 m³ –, însă rămân cu 2,51% sub nivelul de închidere al ședinței de tranzacționare de joi, 20 noiembrie.

Scăderea puternică vine în contextul informațiilor relatate de Bloomberg, potrivit cărora disponibilitatea Kievului de a discuta un plan de pace reduce percepția de risc geopolitic, diminuând presiunea asupra pieței energetice europene. În paralel, prognozele unei perioade mai calde decât în mod normal pentru această etapă a sezonului conduc la estimări de consum mai redus de gaze pentru încălzire, ceea ce atenuează cererea pe piețele europene.

Bloomberg notează că Rusia asigură în prezent peste 10% din livrările de gaz ale Uniunii Europene, în pofida reducerilor masive din anii precedenți. O eventuală creștere a exporturilor rusești de energie pe piețele globale – atât petrol, cât și gaze – ar putea genera presiuni suplimentare în jos asupra prețurilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.