Gigantul petrolier prezent în Moldova vrea să-și vândă rafinăriile și benzinăriile din România

24 Nov. 2025, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2025, 10:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

KazMunayGas (KMG), compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului, se pregătește să renunțe la o parte importantă a portofoliului său european. Până la 50% din activele deținute pe continent vor fi scoase la vânzare în perioada 2026–2027, anunță portalul Orda.kz.

Potrivit Agenției pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Kazahstan, pachetul scos la vânzare include și KMG International N.V. — subsidiara care administrează rafinăriile, terminalele și rețeaua de benzinării Rompetrol din Europa. Acțiunile vor fi oferite investitorilor privați printr-un concurs public în două etape, cu scopul atragerii unui partener strategic.

KMGI este deținută integral de KazMunayGas și coordonează 28 de companii operaționale în România, Elveția, Bulgaria, Georgia, Moldova, Turcia și Kazahstan. Printre cele mai valoroase active se numără rafinăriile Petromidia și Vega din România, un complex petrochimic, terminale maritime și o rețea de aproximativ 1.400 de stații de alimentare sub brandul Rompetrol.

Compania achiziționează petrol atât din Kazahstan, cât și de pe piețele externe. Rafinăriile din România au fost modernizate cu mult înainte ca KMG să finalizeze lucrări similare la unitățile din Atyrau, Pavlodar și Șimkent. Veniturile KMGI au variat semnificativ între 2017 și 2021, oscilând între 4,8 și 11,6 miliarde de dolari anual.

De altfel, investiția kazahă în rafinăriile românești a generat controverse ani la rând. În două decenii, KMG a pompat aproape 7 miliarde de dolari în Petromidia și Vega, fără a obține însă un randament satisfăcător. Tentativa de a vinde o parte din active companiei chineze CEFC a eșuat, iar KMGI a fost în centrul mai multor scandaluri — de la acuzații de fraudă la incidente industriale.

La începutul anului 2025, KazMunayGas a analizat și posibilitatea preluării rafinăriei Lukoil din Bulgaria. Potrivit Bloomberg, tranzacția putea ajunge la aproximativ un miliard de dolari, ceea ce ar fi dublat capacitatea de rafinare a grupului în Europa și ar fi redus dependența de restricțiile interne.

Totodată, compania a respins zvonurile privind o eventuală achiziție a participației Lukoil în proiectul gigantic Karachaganak. Oficialii KMG au precizat că astfel de negocieri nu au loc și că marile proiecte petroliere ale Kazahstanului — Karachaganak, Tengiz și CPC — continuă să opereze în afara sancțiunilor internaționale.

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.