Interesele Vaja Jashi, apropiat lui Plahotniuc, în portul Giurgiulești. Ciocoi: De era alt investitor - existau riscuri

Republica Moldova riscă să achite despăgubiri investitorului inițial al Portului Giurgiulești de cel puțin 52 milioane Euro pentru încălcarea acordului de investiții din anul 2004. Este vorba de Rafiq Aliyev din Azerbaidjan și companiile acestuia – ”Azpetrol” SRL, ”Azertrans” SRL, ”Azpetrol Refinery” SRL.

Acest subiect este, în continuare, unul dintre cele mai fierbinți litigii reflectate în mass-media din Republica Moldova (și de peste hotare), deja de peste o lună de zile, de când Portul Giurgiulești a fost procurat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, contra sumei de doar 1000 de dolari.

Dacă până acum au fost vizibile doar interesele fostului administrator al Portului, Thomas Moser, fost angajat al BERD, care trebuie să achite despăgubiri de peste 100 de milioane de lei pentru administrarea frauduloasă a companiei și care a preluat în mod fraudulos cu 344 dolari SUA companiile care gestionau activitatea Portului Giurgiulești, într-o nouă investigație, TV8 scoate la iveală interesele „celui mai bogat om de afaceri din Moldova”, apropiat lui Vlad Plahotniuc.

Investigație TV 8: Interesele lui Vaja Jashi, apropiatul lui Vlad Plahotniuc

Interesele pentru portul Internațional Liber Giurgiulești sunt și mai mari. Cel mai important agent economic care își desfășoară activitatea în Port este grupul de companii Trans Oil, condus de cunoscutul Vaja Jashi.

Începutul colaborării

Colaborarea dintre grupul de companii Trans Oil al lui Vaja Jashi și Portul Internațional Liber Giurgiulești a început imediat după ce Portul a ajuns în gestiune privată. Datele de la Cadastru arată că primele contracte de locațiune ale unor suprafețe de pe teritoriul Portului au fost semnate de Vaja Jashi încă în octombrie 2006. De atunci, au fost prelungite, practic, anual.

Contracte pe zeci de ani, semnate în ultimul moment

Ultimele contracte care au fost semnate cu firmele din grupul Trans Oil au o durată mult mai mare de timp. Spre exemplu, un contract semnat cu Danube Oil Company prevede ocuparea unor terenuri de pe teritoriul Portului până în 2064. În cazul unei alte companii, care se ocupă de exportul de cereale prin Portul Internațional Liber Giurgiulești Phoenix Commodities, contractul de arendă va expira tocmai în 2104.

Dintre cele 79 de clădiri de pe teritoriul Portului, 44 aparțin și sunt administrate de firmele lui Vaja Jashi. Cele mai multe sunt înregistrate pe companiile Trans Cargo Terminal și Trans Buc Logistics.

Companiile din grupul Trans Oil administrează și două terminale de produse cerealiere în Port. Grație acestor facilități, companiile lui Vaja Jashi au reușit să devină cel mai mare actor pe piața de exporturi de cereale din Republica Moldova.

Recent, companiile din grupul Trans Oil s-au aflat într-un scandal ce ținea de exportul de produse cerealiere din rezerva de stat.

Datoriile firmelor Trans Oil

La fel ca și Danube Logistics, firma lui Moser care administra portul Giurgiulești, și grupul Trans Oil a primit mai multe împrumuturi de la BERD pentru dezvoltare. Suma totală a împrumuturilor oferite de BERD firmelor lui Vaja Jashi au depășit 100 de milioane de dolari. În prezent, cele mai multe bunuri ale firmelor lui Vaja Jashi de pe teritoriul Portului Giurgiulești sunt gajate contra unui împrumut de 400 de milioane de dolari, unei companii offshore. Împrumuturile au fost oferite în aprilie-mai 2021, chiar în preajma cumpărării portului de către BERD.

Relația cu Vlad Plahotniuc

Despre Vaja Jashi presa a relatat în repetate rânduri, prezentând apropiere de Vlad Plahotniuc. Tot apartamentul lui Vaja Jashi din Miami a fost gazda lui Plahotniuc, atunci când acesta a fugit și s-a ascuns în Statele Unite ale Americii.

Preferințele selective ale premierului interimar

Premierul interimar Aureliu Ciocoi consideră că tranzacția este una legală, așa cum BERD este considerat un creditor de încredere, fapt care ar permite să nu fie verificată tranzacția. Pe de altă parte, să fi fost o altă companie, lucrurile au fi fost diametral opuse:

„Dacă ar fi fost altcineva decât BERD-ul, cred că ar exista anumite riscuri” a declarat acesta în cadrul unei emisiuni TV8, la aproape o lună de la realizarea tranzacției de achiziție a portului Giurgiulești.

În cadrul investigației, autorii atrag atenția asupra acestui aspect. Totuși, aceștia admit că în momentul în care ar fi fost făcută, Aureliu Ciocoi nu ar fi știut toate particularitățile legale.

Riscul Moldovei: 52 de milioane de euro

Mold-Street.com a explicat mai devreme de unde vine riscul de achitare a celor 52 de milioane de euro:

Art.12 din Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti””, încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) prevede că „Guvernul va oferi o despăgubire în expresie bănească… pentru orice Daună sau Prejudiciu cauzat de sau care rezultă din:

(a) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor în baza prezentului Acord de către Guvern ca urmare a unor acţiuni sau inacţiuni;

(b) declaraţiile eronate ale Guvernului;

(c) actele de expropriere ale Organelor de Stat”.

A oferit sau nu Guvernul aprobare prealabilă pentru tranzacţia din Cipru

În plus pct.13.2 din articolul 13 al Acordului stipulează că „Pentru orice transfer, cesiune sau altă acţiune în acest sens de oricare din Investitori în favoarea altei Persoane va fi necesară aprobarea prealabilă în scris a Guvernului, care nu poate fi refuzată pe motive neîntemeiate”.

Guvernul, obligat să întreprindă eforturi maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale

Pe de altă parte conform pct.5.7.1 din Acordul de Investiţii, Guvernul este obligat: „să întreprindă Eforturile Maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale, de pe Teritoriul Republicii Moldova, care prejudiciază Investiţiile şi/sau Activităţile”.

Aici amintim că urmare a litigiilor de recuperare a activelor, inițiate de Bemol și sechestrului aplicat pe activele Danube din Moldova, este în joc și reputația statului, iar Guvernul conform Acordului de Investiții trebuie să asigure executarea deciziilor instanțelor.

O eventuală neexecutare a deciziei instanțelor naționale (de la instanţa de fond, la Curtea Supremă de Justiţie), care au dispus să fie recuperat prejudiciul ce urmează să îl încaseze proprietarul Bemol Retail (parte a Acordului de Investiţii), ar putea degenera într-un proces contra Republicii Moldova, cu achitarea a sute de milioane de lei, în locul lui Thomas Moser, fostul manager al Danube Logistics, activele căruia au fost preluate de BERD.

Ţeapă de 100 milioane euro

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării. Mai exact în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei offshore Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacţii Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost “țepuită” de 100 milioane de euro, care includ în special facilităţile fiscale acordate de Guvern, de care au beneficiat investitorii.

#Vaja Jashi #Portul Giurgiulesti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.