Audit la MAI: Curtea de Conturi a găsit nereguli de peste 400 de milioane de lei în evidența activelor

Subevaluări de aproape 50 de milioane de lei, uzură raportată în exces de peste 95 de milioane de lei, instalații de transmisie contabilizate incorect cu o diferență de 260 de milioane de lei și investiții finale în valoare de 57,6 milioane de lei raportate eronat ca lucrări neterminate – acestea sunt principalele nereguli descoperite de Curtea de Conturi în auditul financiar dedicat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru anul 2024. Raportul a fost examinat astăzi în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, argumentată prin multiple neconformități privind modul în care MAI a înregistrat și raportat valoarea activelor sale. Printre problemele majore se numără erorile din procesul de reevaluare a mijloacelor fixe, care au dus la subevaluarea unor bunuri imobile și a veniturilor cu circa 50 de milioane de lei. Totodată, neincluderea corecțiilor privind durata de utilizare a unor active a condus la o supraevaluare a uzurii cu peste 95 de milioane de lei, afectând semnificativ rezultatele financiare prezentate.

O altă deficiență majoră vizează infrastructura de comunicații. Instalațiile de transmisie, care constituie obiecte unice din punct de vedere tehnic, au fost contabilizate pe bucăți, ceea ce a dus la o subevaluare de aproximativ 260 de milioane de lei a acestui cont. Pe lângă acestea, investiții capitale deja finalizate în valoare totală de 57,6 milioane de lei nu au fost transferate în categoria mijloacelor fixe și au rămas raportate greșit ca lucrări în curs de execuție.

Raportul mai evidențiază și întârzieri semnificative în procesul de preluare a patrimoniului Serviciului 112, care a trecut oficial în subordinea MAI la 1 ianuarie 2024. Deși a fost elaborat proiectul actului de predare-primire, transferul nu a fost finalizat: inventarierea bunurilor nu a fost dusă la capăt, unele elemente patrimoniale nu au fost clar definite, iar componente importante ale activelor nu au fost incluse corect în documente.

Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări pentru remedierea acestor deficiențe și pentru alinierea evidenței contabile a MAI la standardele legale și de transparență financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#audit mai #nereguli #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina