Scandal la agricultură. Sute de milioane zac blocate, în timp ce datoriile la subvenții se ridică 1,3 miliarde

27 Nov. 2025, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Nov. 2025, 11:06 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Comisiei parlamentare Agricultură, Serghei Ivanov, acuză blocajeîn finanțarea subvențiilor pentru fermieri și afirmă că autoritățile refuză suplinirea fondului de subvenționare „sub diferite pretexte”, în pofida unei datorii acumulate care depășește 1,37 miliarde de lei pentru anul 2024.

Ivanov spune că, înainte de ședința Comisiei, a consultat experți și persoane care cunosc în detaliu sistemul de subvenționare, inclusiv pe Diana Coșalîc, directoarea AIPA. „Mi s-au raportat cifre care mă strâng în spate”, a declarat deputatul, subliniind că datoriile la subvențiile post-investiționale sunt foarte mari, iar până la 15 decembrie acestea vor continua să crească.

„La moment avem peste 1,3 miliarde de lei datorii și se mai depun dosare. Mi se pare cinic să venim cu mesaje despre dezvoltare și pornirea motoarelor economiei, dar când spun că este o datorie reală, nu se face nimic. Prima justificare a fost că cer o sumă prea mare. A doua: că nu sunt bani. Dar nu cer pentru mine, ci pentru o comunitate întreagă, pentru economia țării”, a afirmat Ivanov.

Deputatul susține că, în realitate, resurse există, dar nu sunt folosite eficient. El a indicat drept exemplu ADR Centru, unde peste 250 de milioane de lei ar fi blocați din cauza licitațiilor contestate, bani care nu vor putea fi utilizați până cel puțin la 1 ianuarie 2026.

„Acești bani stau blocați în conturi. Nu vor fi cheltuiți nici într-un caz. Or, banii aceștia pot fi redirecționați către agricultorii care au investit deja și așteaptă subvențiile din 2024, dar lor nu li se plătește nimic. Asta nu este normal”, a declarat Ivanov.

Președintele Comisiei Agricultură cere Guvernului și Ministerului Finanțelor să identifice resursele necesare pentru achitarea urgentă a datoriilor față de fermieri și să oprească acumularea restanțelor. „Subvențiile nu sunt un moft, sunt bani investiți de fermieri, bani pe care statul s-a obligat să-i returneze. Orice întârziere îi lasă fără capital de lucru și destabilizează întregul sector agricol”.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.