ANRE: Consum record de curent, importuri masive și zero oferte pentru echilibrarea sistemului

27 Nov. 2025, 11:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Nov. 2025, 11:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Consumul de energie a crescut și a ajuns la 4,24 miliarde kWh în 2024, cu 9% peste nivelul din 2023, ceea ce reprezintă cel mai înalt ritm din ultimii ani. Datele arată că gospodăriile devin principalul motor al creșterii, ponderea consumului casnic urcând la 44%, pe fondul electrificării încălzirii, extinderii prosumatorilor și creșterii numărului de echipamente electrice utilizate zilnic, arată datele ANRE.

Studiul ANRE confirmă dependența de importuri: aproape jumătate din energia procurată de furnizori în primele nouă luni ale anului 2025 a venit din România, iar alte 12% din Ucraina. Doar o treime din consumul național a fost acoperit de producția locală, procent care ar fi fost și mai mic dacă sectorul regenerabilelor nu ar fi cunoscut o creștere accelerată. Producția internă a atins 1,36 miliarde kWh, iar sursele regenerabile au ajuns să reprezinte 68% din total, cu o structură dominată de energia solară (44%) și eoliană (19%). Puterea instalată în surse regenerabile a urcat la 872 MW, iar proiectele aprobate vor împinge capacitatea sectorului la aproape 1.000 MW, adică la nivelul sarcinii maxime pe care sistemul electroenergetic o poate înregistra într-o zi de iarnă.

Deși producția verde crește, sistemul energetic se confruntă cu o vulnerabilitate severă: lipsa completă a ofertelor din partea operatorilor pentru piața serviciilor de sistem și piața de echilibrare, lansate în 2025. Potrivit ANRE, Moldelectrica nu a primit nicio ofertă pentru asigurarea rezervelor necesare funcționării în siguranță a sistemului, motiv pentru care autoritatea a impus o obligație temporară de serviciu public pentru a evita riscuri operaționale. Această lipsă de capacități de echilibrare apare într-o perioadă în care integrarea treptată a producătorilor regenerabili ar fi trebuit să fie însoțită de mecanisme robuste de echilibrare, nu de absența lor totală.

În paralel cu dezechilibrele din piață, prețurile continuă să crească. Prețul mediu de procurare a energiei electrice pe piața angro este mai mare cu 50 de bani/kWh față de anul trecut, iar ANRE notează că anul 2025 marchează primul an în care malul drept nu mai achiziționează energie de la CTE Moldovenească, o sursă tradițional mai ieftină. Această schimbare a direcționat toată cererea spre piața regională, unde prețurile sunt mai volatile.

Concurența rămâne redusă, în pofida numărului mare de licențe eliberate. Doar cinci furnizori sunt activi în mod real pe piața cu amănuntul, iar 98% dintre consumatori sunt deserviți de furnizorii de serviciu universal, ceea ce limitează dinamica concurențială.

Potrivit studiului, până în 2050 consumul ar putea depăși 5,5 miliarde kWh, iar fără investiții în infrastructură, stocare și rezerve de echilibrare, sistemul energetic riscă să intre periodic în zone critice. ANRE avertizează că tranziția spre un sistem modern și flexibil necesită nu doar producție nouă, ci și capacități suplimentare de reglaj, piață funcțională de echilibrare și diversificarea reală a furnizorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.